Evaluările la nivel naţional se fac după a clasele a IV-a, a VIII-a, la bacalaureat

Pentru orientarea şcolară şi profesională a absolvenţilor clasei a VIII-a şi continuarea studiilor în clasa a IX-a, se iau în considerare rezultatele şcolare obţinute pe parcursul claselor V-VIII, ca indicator general al performanţelor elevului în raport cu standardele curriculare şi rezultatele obţinute la o testare naţională realizată la finalul clasei a VIII-a şi structurată după modelul testărilor internaţionale standardizate, ca indicator specific privind competenţele-cheie formate pe parcursul învăţământului general de tip comprehensiv.

Medodologia acestui tip de test va fi stabilită de către MECI, potrivit proiectului.

Examenul naţional de bacalaureat constă din mai multe evaluări sumative. Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română şi, după caz, în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale.

Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător din cadrul naţional de referinţă pentru comunicare orală în limba română, respectiv în limbile minorităţilor naţionale studiate în şcoală, derivat din Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi şi stabilit prin ordin al ministrului Educaţiei.

Apoi, evaluarea competenţei lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător din Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi.

Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine, au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei.

O altă evaluare este cea privind competenţele digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează pe parcursul învăţământului preuniversitar examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale, au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei.

Bacalaureatul va avea şi trei probe scrise obligatorii

Probă scrisă la Limba şi literatura română - probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările, probă scrisă la Limba şi literatura maternă - probă comună, pentru aceeaşi limbă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale, la toate filierele, profilurile şi specializările.

O probă scrisă, diferenţiată în funcţie de filieră şi profil: Matematică - pentru profilul real din filiera teoretică, pentru filiera tehnologică sau, după caz, pentru filiera vocaţională, respectiv Istorie - pentru profilul umanist din filiera teoretică sau, după caz, pentru filiera vocaţională.

O probă scrisă la care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate, pentru una dintre disciplinele cuprinse în următoarele două grupe de discipline: Fizică, Chimie, Biologie sau Informatică - pentru profilul real din filiera teoretică, pentru filiera tehnologică, sau, după caz, pentru filiera vocaţională, respectiv Geografie, Filosofie, Logică, argumentare şi comunicare, Economie, Psihologie şi, după caz, Sociologie – pentru profilul umanist din filiera teoretică sau, după caz, pentru filiera vocaţională.

Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului liceal care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii, respectiv au susţinut probele orale au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota cinci la fiecare dintre acestea. Media de promovare este şase.