Exces de zel al ANI în privinţa controlului averii lui Gigi Becali?

Marţi, ANI a anunţat că a sesizat Parchetul Judecătoriei sectorului 1 cu privire la falsul în declaraţii - prevăzut de articolul 292 din Codul penal -, ca urmare a completării declaraţiei de avere de către finanţatorul echipei Steaua, declaraţie publicată pe site-ul Biroului Electoral Central.

"Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a analizat declaraţia de avere a candidatului Gigi Becali şi a decis că există posibilitatea ca acesta să fi comis un fals atunci când a întocmit documentul. În aceste condiţii, am decis să sesizăm Parchetul pentru a investiga posibilul fals", a anunţat, marţi, sursa citată.

Mai mult, întrebată de temeiul legal care a stat la baza sesizării Parchetului, având în vedere că Becali este candidat şi nu demnitar, ANI a spus că s-a autosesizat din presă şi că şi-a declinat competenţa către Parchet pentru a verifica.

Potrivit articolului 292 din Codul penal, declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unui organ sau instituţii de stat ori unei alte unităţi dinte cele care se referă articolul 145, în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte pentru producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă.

Articolul 145 din Codul penal arată că prin termenul "public" se înţelege tot ce priveşte autorităţile publice, instituţiile publice, instituţiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publică, serviciile de interes public, precum şi bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public.

Dacă sesizarea ANI către Parchet venea ca urmare a verificării în contextul candidaturii lui Becali la europarlamentare, demersul ar fi părut normal, însă motivarea Agenţiei că s-a autosesizat din presă pare puerilă.

Conform Legii 33/16 ianuarie 2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European (modificată prin OUG 1/2007, OUG 8/2007, OUG 84/2007 şi OUG 11/2009), cât şi conform Deciziei BEC 2D/25 martie 2009 pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2009: declaraţiile de avere şi de interese ale candidaţilor se publică pe pagina de internet a Biroului Electoral Central, în termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor.

Lista de candidaţi trebuie să fie însoţită de declaraţiile de avere şi interese ale candidaţilor (la dosarele care se depun), prevăzute de Anexa la Legea 115/1996, cât şi de Anexa la HG 506/2003 completate şi semnate de candidaţi, întocmite în câte două exemplare.

Conform art. 7, alin. 4, din Legea 33/2007, Agenţia Naţională de Integritate constată cazurile de incompatibilitate între mandatul de parlamentar european şi funcţiile prevăzute la alin. 1 şi le comunică Autorităţii Electorale Permanente în termen de 15 zile de la constatare.

De asemenea, potrivit aceluiaşi articol, alin. 6, în cel mult 15 zile de la validarea mandatelor, membrii din România în Parlamentul European sunt obligaţi să îşi declare averea şi interesele la Agenţia Naţională de Integritate. Declaraţiile de avere şi de interese se afişează pe pagina de Internet a Agenţiei Naţionale de Integritate şi se actualizează anual.

Gigi Becali şi-a făcut publică declaraţia de avere în contextul depunerii anul trecut a candidaturii sale pentru Legislativ, iar anul acesta pentru europarlamentare.

Declaraţia de avere a lui Gigi Becali, candidat pe listele PRM pentru alegerile europarlamentare, este la fel cu cea depusă de omul de afaceri în octombrie 2008, în contextul candidaturii sale pentru un loc în Parlamentul României, singura diferenţă fiind un împrumut de 12 milioane de euro.

Singura schimbare faţă de documentul precedent, completat în 20 octombrie 2008 şi valabil în urmă cu mai bine de jumătate de an, este aceea că, la capitolul împrumuturi, a apărut o nouă persoană care îi datorează bani lui Becali: Dumitru Bucşaru. Conform noului document, Bucşaru este dator 12 milioane de euro la Gigi Becali. La doar câteva zile de la completarea declaraţiei de avere din 20 octombrie, Becali revenea totuşi şi, într-o conferinţă de presă, afirma că a "uitat" să treacă în declaraţia de avere un împrumut de 12 milioane de euro, fără însă a preciza cine a fost beneficiarul acestuia.

Într-o conferinţă de presă de anul trecut, Becali corecta şi eroarea din declaraţia de avere de anul trecut referitoare la valoarea ceasurilor sale: 250 de mii şi nu 250 de milioane de euro, aşa cum apăruse scris în document.

Becali, candidat înscris în alegerile europarlamentare pe poziţia a doua a listei PRM, are, conform declaraţiei de avere, sute de hectare de teren şi deţine sute de apartamente.

Averea lui Becali a intrat în atenţia presei recent, ca urmare a anunţului făcut de acesta că va candida pe listele PRM pentru Parlamentul European.

Potrivit declaraţiei de avere, publicată pe site-ul BEC, Becali este, singur sau împreună cu câte o rudă sau un apropiat, proprietarul a zece parcele de teren. Trei dintre ele sunt situate în Voluntari, trei în Capitală - din care una, în sectorul 1, în suprafaţă de 33 de hectare şi alte două în sectorul 2 de şase şi, respectiv, 12 hectare - şi câte o parcelă în Piteşti, Baloteşti, Brăila şi Otopeni.

Conform declaraţiei sale, Becali le-a dobândit fie prin contract de vânzare-cumpărare, fie prin "cesiune de drepturi".

Gigi Becali mai deţine o colecţie de bijuterii în valoare de 50.000 de euro, dobândită în 1996, şi una de ceasuri - toate dobândite în 2005 - în valoare de 250.000 de euro.

Alte active aducătoare de venituri sunt, în cazul lui Becali, un bloc de locuinţe sociale construit la Zimnicea, în valoare de circa un milion de euro, şi alte şase blocuri de câte cinci etaje a căror valoare este de peste 80 de milioane de euro.

Nimeni din cei care îi datorau bani lui Becali în 2008 nu i-a înapoiat acestuia vreun ban. Lista celor datori la Becali a rămas aceeaşi ca în 20 octombrie, sumele datorate fiind şi ele identice, însă a apărut numele lui Mitică Bucşaru, cel pe care Becali "uitase" să-l treacă la datornici în 2008. Cu tot cu datoria de 12 milioane de euro a lui Bucşaru, Becali are de primit de la diverse persoane circa 70 de milioane de euro.

Conform declaraţiei de avere, Becali nu a primit, în ultimul an, vreun cadou mai scump de 300 de euro, nu are "venituri din alte surse" şi nici "venituri din premii şi jocuri de noroc".

Declaraţia este semnată de Becali şi completată în 8 aprilie.

În declaraţia de interese depusă cu ocazia alegerilor europarlamentare apare şi singura modificare faţă de documentele valabile anul trecut: Becali nu mai trece calitatea de preşedinte al Partidului Noua Generaţie.

A rămas însă acţionar cu fix aceleaşi procente ca acum şase luni la cinci societăţi comerciale. Becali deţine 69,098 la sută din Avicola Iaşi, 71,66 la sută din Arcom SA, 90,702 la sută din Uzina Mecanică Drăgăşani, 26 la sută din acţiunile clubului sportiv Steaua şi 59,79 la sută din acţiunile Romes.

Averea pe hârtie a lui Becali impresionează şi de-a lungul timpului au existat voci care criticau inerţia Fiscului.

Totuşi, pentru ca o persoană să fie declarată vinovată de infracţiunea de fals în declaraţie, acuzarea trebuie să facă dovada că aceasta a avut intenţia de a produce o consecinţă juridică prin eventuala omisiune a unor date în declaraţia de avere. Elementul subiectiv este cel mai greu de dovedit, potrivit penaliştilor, iar acuzatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie.

Tot penaliştii spun că acesta este şi motivul pentru care toate sesizările ANI către Parchet au rămas în acelaşi stadiu, de nelucrare.

Faptul că ANI are posibilitatea să sesizeze instanţa civilă cu privire la plusul sau minusul consemnat într-o declaraţie de avere pare calea cea mai sigură de a ieşi din jocul politico-juridic, în care vrând-nevrând este atrasă în perioada campaniei electorale.

Instanţa civilă poate dispune confiscarea averii nejustificate, pe când o sesizare penală poate să zacă ani la Parchet, încurcând şi procurorul, cât şi pe cel acuzat.

ANI, prin demersul de marţi, pare a se substitui altor autorităţi doar pentru a atrage atenţia asupra faptului că îşi face treaba. Aceeaşi treabă ar fi putut s-o facă şi la momentul alegerilor pentru Parlament din noiembrie 2008, când Becali a fost candidat.

Validarea candidaturilor celor care acced la Parlamentul European s-a realizat, ANI având de verificat eventualele incompatibilităţi şi dacă aceştia îşi depun în termen declaraţiile, abia apoi putând controla plusurile sau minusurile din cele consemnate în documente. În cazul constatării unor neregului, ANI poate sesiza fie instanţa civilă, fie Parchetul - unde invocă "găselniţa" de fals în declaraţii.

(Material realizat de Lucia Efrim, lucia.efrim@mediafax.ro)