EXCLUSIV: Achitarea lui Gutău, generată de încrederea exagerată în unele probe şi ignorarea altora

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) apreciază că instanţele inferioare au comis o gravă eroare în cazul edililor vâlceni Mircia Gutău şi Nicolae Dicu, care au exagerat acordând încredere unor probe şi ignorând altele, fapt ce a dus la nejustificata achitare, de două ori, a acuzaţilor.

Urmărește
252 afișări
Imaginea articolului EXCLUSIV: Achitarea lui Gutău, generată de încrederea exagerată în unele probe şi ignorarea altora

EXCLUSIV: Achitarea lui Gutău, generată de încrederea exagerată în unele probe şi ignorarea altora (Imagine: Andrei Alex Moise/Mediafax Foto)

Fostul primar al municipiului Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău şi fostul viceprimar Nicolae Dicu au fost condamnaţi definitiv, în 27 ianuarie, de către instanţa supremă, la câte trei ani şi jumătate de închisoare cu executare, perioadă din care le-a fost scăzută perioada arestului preventiv.

Potrivit deciziei judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), recursul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a fost admis şi, în urma rejudecării, decizia de fond, pronunţată în 18 iunie 2007 de către Tribunalul Alba Iulia şi menţinută în 10 aprilie 2009 de către Curtea de Apel Constanţa, a fost desfiinţată.

În motivarea deciziei completului de trei judecători - format din Hermina Iancu, Liviu Stanciu şi Vasile Alixandri -, care a fost luată cu majoritate de opinii, se arată că "Înalta Curte constată că atât prima instanţă, cât şi instanţa de apel, în dispreţul dispoziţiilor articolului 3 din Codul de procedură penală (Cpp), privind aflarea adevărului, normă cu valoare de principiu în procesul penal, au comis o eroare gravă de fapt, prin încrederea exagerată acordată unor probe şi prin ignorarea altora, împrejurare care a condus la achitarea nejustificată a celor doi inculpaţi".

Eroarea gravă de fapt, notează judecătorii Vasile Alicsandri şi Livia Doina Stanciu - în decizia lor, obţinută de MEDIAFAX -, nu priveşte dreptul de apreciere a probelor, ci discordanţa între cele reţinute de instanţă şi conţinutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente, care au avut drept consecinţă pronunţarea altei soluţii decât cea pe care materialul probator o susţine.

Judecătoarea Hermina Iancu a făcut opinie separată de cei doi colegi de complet.

Legat de susţinerea avocaţilor lui Mircia Gutău, potrivit cărora înregistrările făcute de DNA în acest dosar sunt nelegale pe motivul că ele au fost făcute înainte de începerea urmăririi penale, ICCJ notează în motivare că "nicio dispoziţie legală nu interzice ca autorizarea de interceptare şi de înregistrare audio-video să se poată da ca act premergător începerii urmăririi penale".

Tot despre înregistrarea persoanelor în cadrul unei anchete, instanţa supremă mai arată că "legea nu prevede, ca garanţie distinctă, obligativitatea înştiinţării persoanei interesate despre faptul înregistrării", precizând totodată că "această omisiune este firească având în vedere scopurile pentru care se ia o astfel de măsură şi caracterul secret al acesteia".

Instanţa precizează în raport de aceste susţineri că atât lui Mircea Gutău, cât şi lui Sinel Dicu le-au fost prezentate notele privind conţinutul convorbirilor telefonice cât şi a dialogurilor ambientale.

Cei doi magistraţi ai ICCJ arată în motivare că cele două instanţe care au decis achitarea lui Gutău şi Dicu s-au axat pe faptul că banii ce făceau obiectul infracţiunii de care au fost acuzaţi foştii edili ar fi fost împrumutaţi.

"Acordând încredere nejustificată unor probe, interpretând trunchiat sau neglijând total alte mijloace de probă, instanţele au reţinut că, în realitate, sumele de 5.000 de euro şi 20.000 de euro primite de inculpatul Nicolae Dicu de la martorul denunţător Constantin Popescu, reprezintă doar împrumuturi, care i-au fost acordate în virtutea unei vechi relaţii de prietenie. Astfel, prima instanţă referindu-se la declaraţiile date în faza de cercetare judecătorească de martorii Gheorghe Stănescu şi Filip Teodosie a stabilit că inculpatul Dicu Nicolae se afla în impas financiar şi că în luna iunie 2006 urma să ia un împrumut de la martorul Constantin Popescu, condiţii în care apărarea acestuia că sumele respective au reprezentat împrumuturi este pe deplin justificată", notează ce doi judecători în motivare.

În continuarea se mai arată că fostul viceprimar Dicu a susţinut constant că suma de 5.000 de euro la care se referea Popescu reprezentau un împrumut de 20.000 de lei pe care societatea sa, Proditex, ar fi primit-o în 26 iunie 2006 de la firma Rovimet, administrată de martor.

"Acceptând această variantă, instanţele au trecut practic cu vederea declaraţiile martorei Manuela Duduială, directorul economic la Rovimet, care în faţa Tribunalului Alba a declarat că firma Rovimet a împrumutat 20.000 de lei societăţii Proditex, pentru câteva ore, suma fiind restituită în aceeaşi zi şi că martorul denunţător Constantin Popescu nici nu a avut cunoştinţă despre acel tranfer de bani, el aflând despre operaţiune abia după declanşarea procesului", precizează cei doi judecători.

Instanţa supremă critică faptul că instanţele inferioare au ignorat declaraţiile martorului denunţător, un ordin de plată şi un extras de cont şi dacă ar fi interpretat corect aceste probe, "printr-o simplă diligenţă", ar fi constatat că în 27 iunie 2006 cursul BNR al euro era de 3,6 lei, adică exact 5.000 de euro erau 18.033 de lei şi nu 20.000 de lei.

"De altfel, este de neconceput ca un împrumut între doi prieteni să fie tranzacţionat în baia unui local public", mai notează judecătorii, care mai arată că nici discuţiile dintre denunţător şi Dicu nu se referă la un împrumut sau un termen de restituire a sumei împrumutate.

Gutău şi Dicu au fost acuzaţi de procurorii anticorupţie că ar fi pretins 50.000 de euro, în perioada aprilie - iulie 2006, de la denunţătorul Constantin Popescu, patronul firmei Rovimet, pentru a-i elibera acestuia un certificat de urbanism.

Nicolae Dicu a fost prins în flagrant delict de către procurorii DNA în 6 iulie 2006, când Constantin Popescu i-a dat 25.000 de euro, iar Mircia Gutău a fost arestat cinci zile mai târziu. Cei doi au fost eliberaţi, în 10 noiembrie 2006, de către magistraţii Curţii de Apel din Alba Iulia.

Mircia Gutău mai este judecat într-un alt dosar, în care este acuzat că ar fi păgubit statul cu 500.000 de lei prin fraude la achiziţii publice pentru locuri de joacă pentru copii. Procesul se judecă la Judecătoria Drobeta Turnu Severin.

Gutău era primarul democrat-liberal al municipiului Râmnicu Vâlcea, ales din primul tur pentru al doilea mandat în iunie 2008, cu 72 la sută din voturile alegătorilor.

În 28 ianuarie, primarul municipiului Râmnicu Vâlcea, Mircea Gutău, s-a predat la sediul IPJ Vâlcea, iar fostul viceprimar Nicolae Dicu a fost ridicat de poliţişti de acasă, ambii fiind încarceraţi ulterior la Penitenciarul Colibaşi. În aceeaşi zi avocatul lui Gutău a depus la instanţa supremă o contestaţie în anulare împotriva deciziei de condamnare precum şi o cerere de amânare a executării pedepsei, ambele având termen miercuri, 14 aprilie.

În 15 februarie, primarul Mircia Gutău, condamnat definitiv pentru luare de mită şi aflat în Penitenciarul Colibaşi, a fost declarat, în şedinţa extraordinară a Consiliului Municipal Râmnicu Vâlcea, cetăţean de onoare al oraşului, cu 14 voturi "pentru" şi şapte abţineri.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici