EXCLUSIV: Adopţiile internaţionale interzise doar teoretic, italienii înfiază şi acum copii români

Cei doi minori, H.A. şi Ş.F., au un an şi şapte luni, respectiv trei ani, notificările privind adoptarea lor în Italia fiind primite de autorităţile române în luna martie a acestui an, deşi în primul caz fuseseră demarate procedurile de repatriere din 2008, iar în cel de-al doilea caz nu s-a ştiut de existenţa copilului până nu s-a primit notificarea privind adopţia.

Secretarul de stat de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC), Ileana Savu, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că în cazul lui H. A. insituţia pe care o conduce a fost sesizată de către Secţia Consulară a Ambasadei României la Roma, printr-o scrisoare din 1 februarie 2008.

Copilul, născut în 5 decembrie 2007 la Roma, se afla în momentul sesizării într-un centru de protecţie - Casa familială din Roma, după ce fusese abandonat de mamă.

ANPDC a solicitat Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Botoşani, în 7 februarie 2008, efectuarea anchetei sociale la domiciliul mamei minorului şi acordul pentru repatrierea acestuia.

"A fost identificată bunica maternă a copilului, care şi-a exprimat acordul pentru repatrierea acestuia exprimându-şi disponibilitatea de a se ocupa de creşterea acestuia. Mai mult, mama minorului, la rândul ei, a declarat că s-a prezentat la instituţia unde fusese plasat copilul pentru a a-l lua înapoi, dar a fost refuzată de către asistenţii sociali italieni pe motiv că este minoră", a precizat Ileana Savu.

În plus, DGASPC Botoşani a întocmit o serie de documente care priveau modalităţile prin care copilul va fi protejat la revenirea în ţară, propunându-se soluţia instituirii unui plasament la un asistent maternal profesionist până la clarificara completă a situaţiei sale familiale.

"Toate aceste documente au fost transmise autorităţilor italiene ca susţinere a cererii de repatriere formulată de autorităţile române. Solicitarea de repatriere pentru minorul H.A., cât şi documentaţia necesară iniţierii acestei proceduri au fost transmise către partea italiană, prin canalele stabilite de legislaţia română, în data de 27 februarie 2008", a mai spus secretarul de stat.

După trimiterea solicitării de repatriere, ANPDC a fost informată, printr-o infogramă a Ambasadei României în Italia, că Tribunalul pentru Minori din Roma a dispus menţinerea minorului pe teritoriul Italiei, într-o instituţie de tip rezidenţial, printr-o măsură legislativă, dar că va primi alte informaţii despre copil pe măsură ce vor apărea elemente de noutate privind situaţia lui.

Deşi ANPDC a reiterat solicitarea de repatriere printr-o adresă din data 22 aprilie 2008, la 31 martie 2009 Ambasada României în Italia a informat că Tribunalul din Roma a dispus deschiderea procedurii de adopţie, respingând cererea de repatriere.

Cel de-al doilea copil român adoptat este o fetiţă de trei ani, născută în Italia pe 30 iunie 2006, din părinţi cetăţeni români, care nu s-au interesat de aceasta şi nu au formulat niciun fel de solicitări oficiale cu privire la sprijinirea lor în vederea clarificării situaţiei minorei.

"În luna martie 2009, Ambasada României la Roma a fost notificată cu privire la faptul că tribunalul pentru minori italian a emis pentru această minoră o decizie de adopţie. Deşi au fost solicitate informaţii suplimentare cu privire la circumstanţele în care s-a ajuns la luarea acestei decizii sau a împrejurărilor în care minora a ajuns într-o structură de protecţie italiană sau într-o familie adoptatoare, autorităţile italiene nu au mai transmis niciun fel de detalii pe marginea acestui subiect", a declarat Ileana Savu.

Secretarul de stat a mai precizat că adresa prin care autorităţile române au fost notificate cu privire la adopţia minorei a fost de fapt şi prima informare oficială legată de acest copil, până la acel moment statul român nefiind informat cu privire la identificarea copilului ca fiind neînsoţit sau în dificultate pe teritoriul Italiei pentru a se putea analiza posibilitatea deschiderii procedurii de repatriere asistată în ţara de origine, în baza acordului încheiat de cele două state în 2008.

Potrivit ANPDC, acordul de repatriere a minorilor români neînsoţiţi în Italia a intrat în vigoare în noiembrie 2008, în perioada ianuarie - iulie 2009 fiind făcute 203 sesizări şi doar 56 de repatrieri, cele mai multe (30) vizând tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 17 ani. De asemenea, au mai fost repatriaţi 12 minori care aveau între zero şi şase ani, şapte care aveau între 10 şi 14 ani, cinci tineri care împliniseră 18 ani şi doi copii din grupa de vârstă 7 - 9 ani.

Secretarul de stat de la Oficiul Român pentru Adopţii (ORA), Bogdan Panait, a declarat pentru MEDIAFAX că nu a primit niciun fel de informare despre adoptarea celor doi minori în Italia, dar ştie că autorităţile italiene nu sunt la prima abatere de acest fel.

"Nu am informaţii despre adoptarea unor copii în Italia în acest an. În această săptămână voi avea însă o întâlnire cu o delegaţie din Italia şi voi deschide acest subiect, pentru că este o practică mai veche", a afirmat Panait.

Şeful ORA a precizat că părinţii acelor minori ar trebui să facă sesizări atât la ORA şi ANPDC, cât şi la Ministerul Justiţiei.

"Noi nu avem în lege, dar vreau să prindem acest lucru prin modificările pe care le facem, faptul că ORA poate fi parte în procesele cu astfel de cazuri. Eu nu ştiu de aceste cazuri, dar dacă se vor confirma voi notifica atât Ambasada României în Italia pentru a face demersurile necesare, cât şi Ambasada Italiei în România, pentru că este vorba de copii români care intră sub incidenţa legii române", a mai spus Panait.

Totodată, secretarul de stat de la ORA a declarat că intenţionează să discute cu autorităţile italiene în vederea încheierii unui protocol care să stabilească faptul că autorităţile din Peninsulă nu vor mai putea lua astfel de decizii fără acordul ORA.

De altfel, Ileana Savu a precizat că luna trecută a avut o întâlnire cu reprezentanţii organismului central de legătură din Italia care au promis că "vor veghea" şi vor sesiza justiţia pentru a nu mai face astfel de erori. Aceştia au motivat că decizia instanţelor italiene în cele două cazuri declarate adoptabile în acest an a fost dată "fără a avea toate datele şi fără să ştie că sunt copii români".

În urma acuzelor internaţionale privind corupţia şi abuzurile din sistemul de protecţie a copilului, autorităţile române au instituit, în 2001, un moratoriu asupra adopţiilor internaţionale şi, ulterior, au decis suspendarea tuturor acestor proceduri.

În timpul moratoriului asupra adopţiilor internaţionale au existat 1.399 de înregistrări privind solicitări de adopţie internaţională, care au fost preluate de Oficiul Român pentru Adopţii (ORA) de la fostul Comitet Român pentru Adopţii. După eliminarea suprapunerilor (copii ceruţi de mai multe familii, din aceeaşi ţară sau din ţări diferite), a rezultat că este vorba despre 1.100 de copii.

În ianuarie 2005, Legea 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei a adus reglementările necesare pentru reluarea adopţiilor internaţionale după o suspendare de peste trei ani. Noua lege acceptă însă ca adoptatori din străinătate doar rude ale copiilor.