EXCLUSIV. „Afacerea PANDEMIA” a început în România înaintea stării de urgenţă. Hocus pocus cu preţurile măştilor

O serie de date publice arată că CN Unifarm SA, societatea cu capital deţinut integral de statul român, sub tutela ministerului Sănătăţii şi condusă până de curând de Adrian Ionel, a încheiat contracte de vânzare- cumpărare pentru materiale de protecţie împotriva noului coronavirus încă de pe 6 martie 2020.

Pe 6 martie 2020, când Adrian Ionel încheia contractele, preşedintele Klaus Iohannis lansa alături miniştrii Guvernului şi de premierul Ludovic Orban campania naţională de împădurire „O pădure cât o ţară” din judeţul Dâmboviţa.

La data încheierii contractelor România nu era în stare de urgenţă. Abia pe 16 martie 2020, România a instituit pentru prima oară starea de urgenţă, printr-un decret semnat şi anunţat de către preşedintele Iohannis.

Cu toate acestea, cu 10 zile înainte de starea de urgenţă, CN Unifarm SA, condusă de Adrian Ionel, încheia un contract pe un an cu Sanimed International Impex SRL, condusă de directorul general, Cătălin Robertino Hideg.

Printr-o anexă la contractul din 6 martie 2020, încheiată la aceeaşi dată, „având în vedere necesitatea achiziţonării de produse necesare pentru prevenirea răspândirii infecţiei cu COVID-19”, firma lui Hideg se angajează să livreze Unifarmului condus de Adrian Ionel 600.000 de combinezoane, 1,75 de milioane de bucăţi de ochelari de protecţie, 1 milion de măşti FFP2, 30.000 de măşti FFP3, 1 milion de măşti cu 3 pliuri.

Firma lui Cătălin Hideg avea termen maxim de livrare 80 de zile de când a încasat plata de la Unifarm SA, potrivit contractului postat public pe Facebook, chiar de fina lui Cătălin Hideg, Adriana Bahmuţeanu.

Fără TVA, după negocierea Hideg-Ionel, pe 6 martie 2020:

-         1 mască FFP 2, vândută de Sanimed către Unifarm, costa 37,57 de lei

-         1 mască FFP3, vândută de Sanimed către Unifarm, costa 42,09 de lei.

Săptămâna următoare, tot vineri, pe 13 martie 2020, Adrian Ionel, ca director general al Unifarm SA, reziliază contractul cu firma omului de afaceri Cătălin Hideg, Sanimed International Impex SRL, prin denunţare unilaterală.

După trei zile, România intră oficial în stare de urgenţă. „Am dispus asigurarea sumelor necesare în bugetul Ministerului Sănătăţii pentru achiziţionarea de materiale, echipamente şi medicamente în perioada pandemiei prin procedura de achiziţie directă”, a anunţat de la Palatul Cotroceni, preşedintele Klaus Iohannis, luni, pe 16 martie 2020.

Marţi, 17 martie 2020, în următoarea zi după declararea stării de urgenţă, Oficiul Naţional pentru Achiziţii Publice Centralizate (O.N.A.C) încheie un acord cadru cu cealaltă firmă controlată de acelaşi om de afaceri Cătălin Hideg, Romwine & Cofee SRL, pentru achiziţia de echipamente de protecţie: măşti FFP2 şi FFP3.

În aceeaşi săptămână, vineri, 20 martie 2020, Romwine & Cofee SRL controlată de Cătălin Hideg încheie şi actele adiţionale şi contractele subsecvente pentru măştile FFP2 şi FPP3 pentru Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul MAI, condus de Raed Arafat, prin IGSU, condus de Dan Paul Iamandi. Măştile erau aduse din Turcia.

Romwine & Cofee SRL se angajează să vândă DSU/IGSU/MAI 795.000 de măşti FFP 2 şi 875.000 de măşti FFP 3 până pe 6 august 2020.

Fără TVA, după contractul Hideg- DSU/IGSU/MAI, pe 20 martie 2020:

-         1 mască FFP 2, vândută de Romwine & Cofee SRL către DSU/IGSU/MAI, costa 21,9 de lei.

-         1 mască FFP3, vândută de Romwine & Cofee SRL către DSU/IGSU/MAI, costa 31,90 de lei.

Potrivit contractelor şi actelor adiţionale, preţurile produselor fără TVA vândute de acelaşi om de afaceri scad în doar două săptămâni cu mai mult de 10 lei, astfel: o mască de protecţie FFP2 nu mai costă 37,57 de lei ci 21,9 lei, iar masca de protecţie FFP3 nu mai costă 42,09 lei, ci 31,9 lei.

În aceeaşi perioadă, 25 martie 2020, Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” din Baia Mare achiziţiona prin cumpărare directă 20.000 de măşti FFP2, măşti de unică folosinţă pentru uz civil, cu filtrare bacteriană de 95% cu 16 lei bucata, fără TVA, potrivit Recorder.ro şi e-licitatie.ro.

În paralel, în aceeaşi primă jumătate a lunii martie 2020, Adrian Ionel, ca director general al Unifarm SA, a încheiat fără proceduri şi un alt contract pe care ulterior l-a reziliat, pentru livrarea de 3 milioane de măşti chirurgicale şi 250.000 de combinezoane, contract din care în România au intrat pe 19 martie 2020 1 milion de măşti neconforme şi în care DNA susţine că Adrian Ionel a pretins suma de 760.000 de euro pentru sine intermediarului contractului.

În schimbul a 3 milioane de măşti chirurgicale şi 250.000 de combinezoane, Unifarm SA convenise să plătească iniţial 32. 278.750 lei. Adică 6,7 milioane de euro. DNA susţine că 1,21 de milioane de euro era numai plata pentru funcţionari Unifarm şi intermediar. Iar din această sumă, Adrian Ionel ar fi pretins 760.000 de euro pentru sine.

Pentru că furnizorul nu a achitat intermediarului nicio sumă din 1,21 milioane de euro convenite, Adrian Ionel ar fi reziliat unilateral contractul.

Echipamentele de protecţie veneau tot din Turcia. Ca şi echipamentele vândute de om de afaceri Cătălin Hideg, prin Romwine & Cofee SRL, pentru DSU/MAI/IGSU.

„Academicienii SRI”- Adrian Ionel şi Cătălin Hideg au lucrat în trecut în aceeaşi firmă

La fel ca Adrian Ionel, şi Cătălin Hideg are legătură cu mediul academic al SRI iar presa a scris că în trecut ar fi avut legături şi cu masoneria. În plus, înainte să fie numit în octombrie 2012 în Consiliul de Administraţie al Unifarm alături de generalul în rezervă SRI, Ion Maranda, fostul şef al Direcţiei de Protecţie Internă al SRI, Adrian Ionel a fost director general chiar la una dintre firmele lui Cătălin Hideg.

Filiera Abu Dhabi: curse speciale dinspre şi înspre România, fabrică, telefoane şi donaţii

Cătălin Hideg este plecat de la sfârşitul lunii martie 2020 în Abu Dhabi alături angajaţi ai săi şi de omul de afaceri, Cristian Burci, unde au deschis o fabrică prin care produc medii de cultură pentru Emiratele Unite şi au şi alte proiecte.

Afacerea pe care cei doi o derulează în Abu Dhabi este cu o companie publică a statului arab, Royal Group LLC, sume cu care Cătălin Hideg şi-a finanţat şi afacerile făcute în România cu DSU/MAI/IGSU.

Toţi au ieşit din ţară de pe Aeroportul Otomeni cu un avion special al Etihad Airways/ Cargo, a doua mare companie aeriană aflată sub pavilonul Emiratelor Arabe Unite, în care au dus şi echipamente necesare asamblării fabricii.

Cristian Burci, cel care susţine că s-a ocupat în Abu Dhabi să pună „cap la cap” tranzacţia, spune că valoarea totală a afacerii din Emirate este de 10 milioane de euro. „Bineînţeles că orice cursă care pleacă de pe Otopeni are autorizarea statului român”, a declarat Burci.

După inaugurarea fabricii, dar şi după donaţii făcute României de către EAU, pe 3 iunie 2020, premierul Ludovic Orban l-a sunat pe şeicul Mohammed bin Zayed Al Nahyan (MBZ), prinţul moştenitor al Emiratului Abu Dhabi şi comandant suprem al Forţelor Armate al EAU, liderul de facto al Emiratului, pentru a-i mulţumi pentru asistenţa oferită de Emitatele Arabe Unite României „în măsurile preventive în curs de desfăşurare pentru a opri răspândirea coronavirusului”.

„Cei doi lideri au făcut schimb de opinii cu privire la cele mai recente evoluţii regionale şi internaţionale de interes reciproc, inclusiv despre impactul asupra sănătăţii, cel umanitar şi economic al pandemiei şi despre eforturile globale de a opri răspândirea acesteia”, arată un comunicat oficial al Guvernului Emiratelor.

„A fost convenită continuarea eforturilor comune în vederea aprofundării şi extinderii suplimentare a cooperării economice bilaterale, inclusiv prin încurajarea interacţiunilor directe dintre oficialii şi comunităţile de afaceri din România şi Emiratele Arabe Unite. Ludovic Orban a subliniat, în acest context, dialogul foarte bun al autorităţilor de la Bucureşti cu companiile emirateze prezente deja în ţara noastră şi a evocat numeroasele oportunităţi de realizare de noi investiţii, în multiple domenii”, arată un comunicat al Guvernului României.

Pe 10 aprilie 2020 şi ulterior, şi pe 14 mai 2020, Guvernul Emiratelor Arabe Unite a trimis în România, prin zboruri speciale, ca donaţie, echipamente de protecţie împotriva pandemiei. 

În aprilie, ministrul de externe, Bogdan Aurescu a întâmpinat, pe aeroportul Henri Coandă, primul zbor special din EAU care a donat României 3 milioane de măşti, 2,7 milioane de mănuşi de examinare, 84.000 de mănuşi de protecţie, 37.000 de combinezoane şi 20.5000 de ochelari de protecţie. Pe 14 mai, aeronava din EAU a fost întâmpinată, din partea României, de către secretarii de stat Raed Afarat şi Andrei Baciu.

Adrian Ionel, Unifarm: „Am luat tot ce am găsit în piaţă”

Într-un interviu pentru Adevărul Live, patronat de Cristian Burci, Adrian Ionel, descria pe 5 mai 2020, când era încă director general al CN Unifarm SA, cum s-a ocupat de cumpărarea echipamentelor de protecţie împotriva pandemiei necesare României:

„Unifarm a intrat în această chestie destul de târziu, în data de 16 martie. Chiar dacă până la acea dată fuseseră efectuate proceduri de achiziţii, practic stocurile noastre şi materialele cu care puteam să mergem în spitale erau zero. Zero, zero absolut. Pentru că achiziţiile care fuseseră derulate aveau termene de livrare până la 90 de zile, nu imediate. Atunci, în cea mai mare viteză, cu cea mai mare urgenţă, am luat aproape tot ce am găsit în momentul respectiv pe piaţă, deşi am fost destul de târziu finanţaţi, aşa cum am spus. Printr-un credit- atenţie- nu bani publici, ci un credit purtător de dobânzi pe care Unifarmul îl va rambursa. Am contractat acest credit pentru a putea face aprovizionările într-un ritm alert şi foarte rapid. Am luat tot ce am găsit în piaţă, am distribuit cât mai rapid în spitale pentru că problemele apăreau peste noapte, focarele se extindeau, numărul de pacienţi creştea, medicii erau din ce în ce mai expuşi şi era foarte important ca medicii să rămână în continuare sănătoşi să poată să trateze în continuare pacienţi, iar numărul de pacienţi să nu să se mărească foarte mult”.

Ce credite a luat Unifarm SA prin Adrian Ionel

Potrivit Monitorului Oficial, înainte de pandemie, CN Unifarm SA luase deja 11 octombrie 2019 un credit de la BCR de 55.500.000 de lei.

După apariţia noului coronavirus dar înainte ca România să intre oficial în stare de urgenţă, pe 2 martie 2020, AGA Unifarm SA decide deschiderea unui nou credit de tip revolving la Eximbank SA în valoare de 15 milioane de euro (72.111.000 de lei), pentru achiziţia în regim de urgenţă de materiale, echipamente medicale şi paramedicale, aparatură şi dispozitive medicale necesare, ca urmare a crizei cauzate de coronavirus.

AGA Unifam SA îl împuterniceşte pe Adrian Ionel să facă toate formalităţile necesare încheierii contractului de credit şi să semneze toate documentele afaferente.

Linia de creditare de tip revolving înseamnă că aceasta se reînnoieşte automat pe măsura încasărilor. În plus, aceasta poate fi utilizată oricând, orice sumă de bani,până la limita maximă aprobată, în funcţie de nevoile de plată generate. Banii pot fi rambursaţi şi reutilizaţi de oricâte ori este nevoie, chiar şi pe parcursul unei zile.

Pe 5 martie 2020, aceeaşi AGA a Unifarm completează creditul de tip revolving de 15 milioane de euro de la Eximbank SA cu garanţiile: garanţie în numele şi în contul statului de 70% din valoarea plafonului aprobat (pentru 50.477.700 lei), ipotecă mobiliară de rang 1 asupra creanţelor prezente şi viitoare provenite din contractele comerciale încheiate între CN Unifarm SA şi clienţii săi şi o scrisoare de susţinere emisă de Ministerul Sănătăţii, condus la acea vreme de ministrul Victor Costache. AGA Unifarm îl mandatează pe Adrian Ionel să semneze contractele de credit şi garanţiile oferite.

Pe 18 martie 2020, după declararea stării de urgenţă, premierul Ludovic Orban, alături de miniştrii Florin Cîţu, Virgil Popescu şi Ion Ştefan au aprobat Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri economice şi fiscal- bugetare prin care „Ministerul Finanţelor Publice poate acorda la solicitarea CN Unifarm un împrumut din venituri realizate din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 1,15 miliarde lei, pe o perioadă de 6 luni de la momentul acordării acestuia”.

Suma urma să fie utilizată pentru rambursarea primei tranşe din împrumutul acordat de Eximbank în numele şi contul statului, iar diferenţa urma să se utilizeze pentru achiziţia de urgenţă de material şi echipament sanitar în contexul epidemiei cu coronavirus în România. În OUG se precizează că responsabilitatea privind utilizarea sumelor din împrumut revine CN Unifarm SA iar între CN Unifarm şi Ministerul Finanţelor Publice urma să se încheie o convenţie.

„Avem 3 valuri de aprovizionare. Practic, tot ce am găsit am luat şi am aruncat de urgenţă în spitale.”

„Ţară după ţară şi-a închis graniţele şi am rămas cu câteva, foarte puţine. Vorbim de Turcia, Belgia, vorbim de Austria şi China. Acestea au fost ţările care au rămas până la final, cu foarte puţine lucruri, majoritar China a fost o platformă unde marile puteri ale lumii s-au bătut pentru resurse iar noi ne-am bătut de la egal la egal cu ei. (...) În primul rând, noi înainte de asta nu am făcut achiziţii de materiale de protecţie niciodată. Noi am făcut achiziţii strict de medicamente. Deci clar nu, nu eram pregătiţi pentru partea asta. Doi, din punct de vedere financiar, nu aveam forţa necesară de a ne aproviziona la aceste volume, deşi noi am tot solicitat de-a lungul timpului capitalizări ale companiei. Această companie s-a autofinanţat tot timpul, banii au fost practic produşi de activitatea noastră şi nu de la bugetul de stat, ca şi în prezent de altfel. Şi atunci a fost nevoie de un împrumut bancar care să ne garanteze posibilitatea de a accede în aceste pieţe”, a declarat Adrian Ionel pentru Adevărul Live.

El a susţinut că în Unifarm SA lucrează 46 de oameni iar compania a derulat „cea mai mare operaţiune logistică a României după al 2-lea Război Mondial”.

„Există mai multe valuri ale acestor achiziţii. Dacă în primul val, efectiv am luat ceea ce am găsit în piaţă, pentru că nu mai era mare lucru, în nevoia de a asigura extraurgent ceea ce ne cereau spitalele, acest lucru s-a datorat faptului că ne-am uitat în spitale, medicii sunau, directorii de spitale sunau, ministerul Sănătăţii suna la noi şi ne ceream materiale care nu existau pe piaţa din România. Practic, tot ce am găsit am luat şi am aruncat de urgenţă în spitale. (...) Practic, avem 3 valuri de aprovizionare, 3 valuri în care am negociat în funcţie de urgenţă, de rapiditatea cu care ni le puteau livra şi de cantitatea şi calitatea pe care le ceream noi la acel moment, calitate medicală şi preţurile relativ au contat şi ele dar mai puţin în faţa urgenţei care era în spitale”, a declarat Ionel.

Adrian Ionel: „Nu ne putem angrena în operaţiuni de business intelligence, de verificare a firmelor cu care facem contracte”

„Acum ştim exact ce mecanisme să abordăm, cum să acţionăm, care sunt pârghiile prin care putem ajunge cel mai repede la resurse. (...). Nu ducem lipsă de materiale, nu ducem lipsă de medicamente, chiar ieri am reuşit să aducem încă 100 de ventilatoare. Puţine ţări reuşesc să facă aşa ceva în momentul de faţă. (...) Este evident că nu ne putem substitui organelor de anchetă, nu ne putem angrena în operaţiuni de business intelligence, de verificare a firmelor şi a ramificaţiilor acestor firme cu care noi facem contracte.

Din punctul nostru de vedere, al Unifarmului, erau esenţiale 3 lucruri: bonitatea firmei, viteza cu care puteau aduce produsele iar acestea să fie cel mai bun raport calitate preţ. Restul, restul sunt date care se speculează, sunt acuze care se lansează de cele mai multe ori nefondat, 99% dintre ele, pentru că noi, aşa cum bine ne-aţi indicat, nu avem capacitatea de analiză şi de investigare pe fir a unor firme până...nu ştiu, la al 15-lea component din firmele astea”, a declarat Ionel în acelaşi interviu.

Până în mai 2020, Adrian Ionel anunţa că Unifarm reziliase 18 contracte, 50 de firme prezentaseră potenţial de risc, iar în 2 cazuri a intervenit banca „Am avut mai multe tipuri de...Diverse încercări de genul acesta. Pe unele le-am depistat la timp şi le-am oprit. Vreau să vă spun că sunt peste, în momentul de faţă dacă nu mă înşel, sunt peste 18 contracte reziliate. În altele dintre ele le-am respins din start pentru că am identificat posibili potenţiali factori de risc. Şi aici vorbim de foarte mulţi, peste 50 de firme care prezentau potenţial de risc.

Şi nu în ultimul rând, vreau să vă spun că întotdeauna noi şi cei de la banca cu care am lucrat am avut un double check pe aceste date. Era o primă verificare făcută de noi şi o a doua, financiară, făcută de ei. De acordare a creditului, da. Inclusiv această bancă ne-a ajutat să identificăm în 2 cazuri şi să înterupem la timp un potenţial contract care putea deveni oneros (...).

Deci noi, din punctul nostru de vedere, ne-am luat cam toate măsurile de siguranţă atât cât ne-a permis capacitatea firmei şi obiectul nostru de activitate. Mai mult de atât, ar fi trebuit să ne substituim unor organisme judiciare - ceea ce nu e cazul Unifarmului (...).

Din punctul nostru de vedere, aşa cum v-am spus şi mai devreme, în momentul de faţă în depozitele Unifarm găsiţi peste 20 de milioane de măşti, ceea ce înseamnă un început foarte bun pentru ceea ce avem nevoie. Dacă am înţeles bine aseară de la domnul ministru Nelu Tătaru, era vorba de 100 de milioane de măşti. Suntem în orice moment alături de industria internă capabili să asigurăm acest necesar, începutul – cum v-am spus- îl avem, industria internă asigură o parte iar sursele private pot asigura şi ele o parte. Suntem cu toţii în această luptă şi cred că putem cu toţii contribui la satisfacerea pieţei din punct de vedere calitativ şi cantitativ”, spunea Adrian Ionel pentru Adevărul Live.

Pe 23 iunie 2020, procurorii DNA l-au inculpat şi pus sub control judiciar pe pentru o perioadă de 60 de zile pe fostul director general al Unifarm SA, Adrian Eugen Ionel. Acesta este acuzat de procurori de mai multe fapte de corupţie şi de faptul că a pretins de la intermediar suma de 760.000 de euro pentru un singur contract de achiziţie, atribuit fără nicio procedură, pentru echipamente de protecţie pe perioada pandemiei COVID-19. Din cele 3 milioane de măşti chirurgicale şi 250.000 de combinezoane, procurorii susţin că în România au ajuns doar 1 milion de măşti care nu corespundeau specificaţiilor tehnice şi doar 26.000 de combinezoane, estimând că prejudiciul din patrimoniul CN Unifarm SA se ridică la 2,38 milioane de mai. Mai mult, DNA îl acuză pe Adrian Eugen Ionel că a ajuns în 2016 şef al Unifarm cu încălcarea legii. Adrian Eugen Ionel a respins acuzaţiile care i se aduc.