EXCLUSIV: Dan Lupaşcu propune stabilirea „costului” fiecărui dosar şi criterii de decont la chirie

Totodată, Lupaşcu propune modificarea dispoziţiilor legale care prevăd termene de judecată foarte scurte, care fac imposibilă îndeplinirea procedurii de citare prin poştă într-o altă localitate (după regulile aplicabile serviciului poştal, transmiterea actelor procedurale necesită, ca regulă, cel puţin două săptămâni).

Simplificarea procedurii de selecţie a experţilor şi conferirea dreptului de a efectua expertize topografice şi tehnicienilor în materie (majoritatea instanţelor reclamă numărul insuficient de experţi topografi, aceasta constituind una dintre principalele cauze ale tergiversării soluţionării dosarelor), este o altă propunere a judecătorului.

De asemenea, Lupaşcu propune ca judecătorul delegat la penitenciar să verifice regularitatea acţiunilor de sesizare a instanţelor formulate de către persoanele aflate în detenţie, întrucât este foarte răspândită practica persoanelor aflate în stare de detenţie de a formula cereri informe – care încarcă, nejustificat, rolul instanţelor – doar pentru a fi deplasate la sediile instanţelor.

O altă propune este stabilirea unor criterii obiective de decontare a chiriei pentru personalul din justiţie. În prezent propunerile le formulează colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor, astfel că pentru Bucureşti, de exemplu, trebuie să se ţină cont de propunerile a nu mai puţin de 25 de colegii de conducere, care nu întotdeauna sunt convergente, spune sursa citată.

Lupaşcu pledează pentru implementarea Programului ECRIS 4 şi folosirea prioritară a comunicărilor în format electronic.

Judecătorul susţine că trebuie eliminate cheltuielile nejustificate legate de amenajări de sedii, dotări, întreţinere etc. şi că este necesară alocarea fondurilor necesare instanţelor şi parchetelor cu situaţii grave.

De exemplu, au sedii, dar nu au fost date în funcţiune, Judecătoria Bocşa; Judecătoria Băneasa; Judecătoria Scorniceşti; Judecătoria Sângeorgiu de Pădure; Judecătoria Urlaţi; Judecătoria Jimbolia; Parchetul de pe lângă Judecătoria Băneasa; Parchetul de pe lângă Judecătoria Bechet; Parchetul de pe lângă Judecătoria Bocşa; Parchetul de pe lângă Judecătoria Jimbolia; Parchetul de pe lângă Judecătoria Sângeorgiu de Pădure; Parchetul de pe lângă Judecătoria Scorniceşti; Parchetul de pe lângă Judecătoria Urlaţi.

Pe de altă parte, centrala termică de la Judecătoria Făget consumă aproximativ 30.000 de litri motorină pe an, în condiţiile în care zona este forestieră, materialul lemnos este relativ ieftin, iar o centrală pe lemne ar reduce la aproape 25 la sută costul actual, explică Lupaşcu.

Judecătorul mai pledează pentru supunerea la taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar a plângerilor contravenţionale, iar în măsura în care prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei se aplică şi măsura confiscării, taxele ar trebui stabilite la valoare. În prezent nu se plăteşte nicio taxă, iar în cazul respingerii plângerii petentului nu este obligat nici la cheltuieli de judecată.

Lupaşcu propune abrogarea dispoziţiei articolului 23, alineatul 21, din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, referitoare la restituirea taxei judiciare de timbru în cazul în care părţile încheie tranzacţie sau renunţă la judecată, precum şi abrogarea articolului III din OUG 212/2008, aprobată, cu modificări, prin Legea 276/2009 privind obligativitatea comunicării hotărârilor judecătoreşti irevocabile.

CITEŞTE MAI DEPARTE

Judecătorul, care este membru CSM, face aceste propuneri în contextul crizei economice-financiare, menţionând că acestea sunt menite să eficientizeze activitatea şi să atragă fonduri suplimentare pentru justiţie.

„În contextul crizei economico-financiare actuale, pe lângă măsurile cu caracter general, apreciez că este necesară adoptarea unor măsuri sectoriale, specifice fiecărui domeniu de activitate. Ambele categorii de măsuri trebuie să fie în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale şi reglementările internaţionale aplicabile României„, susţine judecătorul Dan Lupaşcu într-un document obţinut de MEDIAFAX.

Potrivit magistratului, pentru justiţie, planul sectorial de măsuri ar trebui să aibă în vedere, în esenţă, dimensionarea corectă şi asigurarea grabnică a resurselor (umane, materiale etc.), precum şi utilizarea eficientă a sumelor alocate de la bugetul de stat.

Referitor la resursele umane, în acord cu recomandările Comisiei Europene, în opinia lui Dan Lupaşcu, sunt prioritare asigurarea finanţării şi ocuparea tuturor posturilor vacante din justiţie (judecători, procurori, personal auxiliar etc.), concomitent cu adaptarea schemelor de personal la volumul de activitate în continuă creştere.

În anul 2009 pe rolul instanţelor judecătoreşti din România au fost 2.424.166 de dosare, cu peste 400.000 mai multe decât în anul precedent, iar schemele de personal au fost stabilite în anul 1993, când la nivel naţional se înregistrau aproximativ 1.000.000 de dosare.

„Consolidarea independenţei instanţelor judecătoreşti şi creşterea responsabilităţii în utilizarea banului public reclamă, cu necesitate, transferul bugetului instanţelor şi al patrimoniului aferent de la Ministerul Justiţiei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pentru aceasta este nevoie de completarea articolului 136 al Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, însoţită de luarea urgentă a măsurilor tehnice de punere în aplicare de către Guvernul României, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor Publice şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, arată Lupaşcu.

În realizarea acestor scopuri se impune şi modificarea articolului 26, alineatul (4), din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, în sensul ca sumele provenind din taxele judiciare de timbru să constituie venituri la bugetul de stat şi să fie cuprinse distinct în bugetele de venituri şi cheltuieli ale ordonatorilor de credite din sistemul judiciar.

„Legat de acest aspect sunt necesare evidenţe stricte privind taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar, precum şi acţiuni de verificare a modului de determinare şi încasare a acestora„, subliniază Lupaşcu.

Astfel, Dan Lupaşcu spune că la întocmirea planului de măsuri pentru justiţie ar putea fi avute în vedere şi propuneri, menite să eficientizeze activitatea şi să atragă fonduri suplimentare pentru justiţie, precum: instituirea cheltuielilor de procedură şi stabilirea relaţiei dintre acestea, pe de o parte, taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar, pe de altă parte; stabilirea unor criterii obiective de determinare a „costului” fiecărui dosar (inclusiv a cheltuielilor judiciare în procesele penale); regândirea listei „scutirilor obiective” şi a condiţiilor acordării de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxei judiciare de timbru, în conformitate cu OUG 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 193/2008, şi în acord cu reglementările internaţionale privind asistenţa judiciară.

Judecătorul Lupaşcu explică faptul că, în practică, au fost semnalate cazuri când partea îşi angajează avocat, apoi face demersuri pentru a beneficia de scutire de taxă, invocând lipsa ori insuficienţa veniturilor, deşi are o stare materială foarte bună.

CITEŞTE MAI DEPARTE