EXCLUSIV: Dan Lupaşcu propune stabilirea "costului" fiecărui dosar şi criterii de decont la chirie

Judecătorul, care este membru CSM, face aceste propuneri în contextul crizei economice-financiare, menţionând că acestea sunt menite să eficientizeze activitatea şi să atragă fonduri suplimentare pentru justiţie.

"În contextul crizei economico-financiare actuale, pe lângă măsurile cu caracter general, apreciez că este necesară adoptarea unor măsuri sectoriale, specifice fiecărui domeniu de activitate. Ambele categorii de măsuri trebuie să fie în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale şi reglementările internaţionale aplicabile României", susţine judecătorul Dan Lupaşcu într-un document obţinut de MEDIAFAX.

Potrivit magistratului, pentru justiţie, planul sectorial de măsuri ar trebui să aibă în vedere, în esenţă, dimensionarea corectă şi asigurarea grabnică a resurselor (umane, materiale etc.), precum şi utilizarea eficientă a sumelor alocate de la bugetul de stat.

Referitor la resursele umane, în acord cu recomandările Comisiei Europene, în opinia lui Dan Lupaşcu, sunt prioritare asigurarea finanţării şi ocuparea tuturor posturilor vacante din justiţie (judecători, procurori, personal auxiliar etc.), concomitent cu adaptarea schemelor de personal la volumul de activitate în continuă creştere.

În anul 2009 pe rolul instanţelor judecătoreşti din România au fost 2.424.166 de dosare, cu peste 400.000 mai multe decât în anul precedent, iar schemele de personal au fost stabilite în anul 1993, când la nivel naţional se înregistrau aproximativ 1.000.000 de dosare.

"Consolidarea independenţei instanţelor judecătoreşti şi creşterea responsabilităţii în utilizarea banului public reclamă, cu necesitate, transferul bugetului instanţelor şi al patrimoniului aferent de la Ministerul Justiţiei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pentru aceasta este nevoie de completarea articolului 136 al Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, însoţită de luarea urgentă a măsurilor tehnice de punere în aplicare de către Guvernul României, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor Publice şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", arată Lupaşcu.

În realizarea acestor scopuri se impune şi modificarea articolului 26, alineatul (4), din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, în sensul ca sumele provenind din taxele judiciare de timbru să constituie venituri la bugetul de stat şi să fie cuprinse distinct în bugetele de venituri şi cheltuieli ale ordonatorilor de credite din sistemul judiciar.

"Legat de acest aspect sunt necesare evidenţe stricte privind taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar, precum şi acţiuni de verificare a modului de determinare şi încasare a acestora", subliniază Lupaşcu.

Astfel, Dan Lupaşcu spune că la întocmirea planului de măsuri pentru justiţie ar putea fi avute în vedere şi propuneri, menite să eficientizeze activitatea şi să atragă fonduri suplimentare pentru justiţie, precum: instituirea cheltuielilor de procedură şi stabilirea relaţiei dintre acestea, pe de o parte, taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar, pe de altă parte; stabilirea unor criterii obiective de determinare a "costului" fiecărui dosar (inclusiv a cheltuielilor judiciare în procesele penale); regândirea listei "scutirilor obiective" şi a condiţiilor acordării de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxei judiciare de timbru, în conformitate cu OUG 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 193/2008, şi în acord cu reglementările internaţionale privind asistenţa judiciară.

Judecătorul Lupaşcu explică faptul că, în practică, au fost semnalate cazuri când partea îşi angajează avocat, apoi face demersuri pentru a beneficia de scutire de taxă, invocând lipsa ori insuficienţa veniturilor, deşi are o stare materială foarte bună.

CITEŞTE MAI DEPARTE