DOCUMENT  DNA confirmă indirect că numele lui Marcel Vela este invocat în dosarul de trafic de influenţă cu primire de 150.000 de euro

Într-un răspuns la o solicitare în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, DNA arată că în rechizitoriul trimis în instanţă pe 11 august 2020, privind o presupusă infracţiune de trafic de influenţă şi primire a unei sume de 150.000 de euro, primarul faţă de care inculpatul DNA promitea să-şi exercite influenţa este cel al municipiului Caransebeş care începând cu 2012 a derulat proiectul ”Managementul comun al situaţiilor de urgenţă în zona transfrontalieră Caransebeş - Južno-Banatski”.

Fără a-l nominaliza, anonimizând pentru mass media numele primarului, DNA confirmă indirect că în dosar este vorba de Marcel Vela, actualul ministru de Interne al Guvernului Ludovic Orban, primar al municipiului Caransebeş în perioada 2004-2016, aşa cum a anunţat în exclusivitate Mediafax.

În comunicatul iniţial din 11 august 2020 privind trimiterea în judecată a inculpatului, DNA a anonimizat şi numele inculpatului, şi pe cel al omului de afaceri care ar fi dat 150.000 de euro, şi numele primăriei de municipiu, şi numele primarului faţă de care inculpatul „ar fi promis că va exercita influenţa”, şi numele proiectului în cauză.

Mediafax a aratat că este vorba de proiectul ”Managementul comun al situaţiilor de urgenţă în zona transfrontalieră Caransebeş - Južno-Banatski” derulat în timpul mandatului primarului Marcel Vela, aşa cum confirmă astăzi DNA, că în dosar este invocat primarul şi funcţionari ai primăriei, şi că acesta implică şi povestea dronei dispărute/prăbuşite, proiect cu care s-a mândrit pe plan local, primarul de Caransebeş, Marcel Vela.

DNA arată astăzi în rechizitoriul anonimizat şi pus la dispoziţie în baza legii că inculpatul trimis în judecată „cu intenţie, a pretins, în Bucureşti, în mod direct, pentru altul, respectiv pentru (...), o sumă de bani neprecizată reprezentată de un procent de aproximativ 10% din valoarea contractului viitor ce urma să aibă ca obiect achiziţia de echipamente/bunuri pentru proiectul ”Managementul comun al situaţiilor de urgenţă în zona Caransebeş-Juzno Banatsky” cu ocazia unei licitaţii publice organizată de Primăria Mun. Caransebeş”, promitând că îl va determina pe primarul Marcel Vela şi pe funcţionari ai primăriei Caransebeş să facă acte contrare îndatoririlor de serviciu.

Aşa se face că, potrivit DNA, inculpatul „a primit suma de 150.000 de euro, în legătură cu pretinderea menţionată, întro zi din intervalul 29.01.2015-16.04.2015, deci la un moment ulterior efectuării de plăţi în datele de 10.11.2014 şi/sau 19.12.2014, pe parcursul derulării proiectul ”Joint Management of the emergency situations in Caransebes - Juzno-Banatski cross-border area”, de către autoritatea achizitoare Primăria Municipiului Caransebeş către firma care a câştigat licitaţia deschisă internaţională, în speţă (...) SRL, identificată de către (...) şi avantajată în vederea câştigării licitaţiei faţă de alte firme concurente prin introducerea de cerinţe tehnice restrictive în documentaţia de atribuire, cerinţe tehnice pe care oferta (...) SRL le îndeplinea, dar care au înlăturat o parte din ofertanţii concurenţi”.

DNA arată că bugetul total al proiectului derulat era de aproape 2,3 milioane de euro, din care Primăriei Municipiului Caransebeş îi revenea o cheltuială de 1,2 milioane de euro. Iar la capitolul „dezvoltare structuri monitorizare şi intervenţie”, era vorba de o unitate mobilă UAV care includea 3 drone şi o unitate de control de la sol, software de control, un vehicul de lansare a dronelor şi un vehicul de teren.

„Prin dispoziţia nr. (...).07.2012 a primarului Municipiului Caransebeş semnată pentru acesta de (...) , se numeşte echipa de implementare a proiectului ”Managementul comun al situaţiilor de urgenţă, în zona transfrontalieră România-Serbia””axa prioritară 2. Mediu şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă”, depus în cadrul Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Republica Serbia. (...) Având în vedere valoarea achiziţiei analizate în prezenta cauză, Primăria Mun. Caransebeş a aplicat o procedură de licitaţie deschisă internaţională.

Într-o perioadă apropiată acestei întâlniri, în speţă în luna aprilie 2013 (...), respectiv în anul 2012 (...), inculpatul (...) s-a întâlnit cu (...), întâlnire în cadrul căreia inculpatul i-a făcut cunoscut (...) faptul că este prieten cu “(...)”, (...), care era interesat de achiziţia unei aplicaţii informatice în cadrul unui proiect pe situaţii de urgenţă pe care Primăria Caransebeş urma să-l deruleze, în fapt, fiind vorba despre proiectul ”Joint Management of the emergency situations in Caransebes - Juzno-Banatski cross-border area – Managementul comun al situaţiilor de urgenţă în zona Caransebeş-Juzno Banatsky”.

Cu aceeaşi ocazie, inculpatul (...) i-a propus (...), (...), să găsească o soluţie tehnică şi o societate comercială cu care să participe la licitaţia ce urma să se organizeze în cadrul proiectului şi, totodată, a pretins de la (...) pentru (...) un procent de 10% din valoarea contractului ce îi va fi atribuit de Primăria Caransebeş, promiţând că, în schimbul acestei sume, (...), va asigura atât câştigarea licitaţiei de către societatea adusă de (...), precum şi derularea contractului în bune condiţii, în sensul efectuării plăţilor la timp şi aprobării documentelor întocmite în cadrul proiectului de care ar fi depins plăţile, inclusiv prin influenţarea de către primar şi a altor funcţionari publici din cadrul acelei primării”, arată DNA în rechizitoriu.

DNA susţine că nu a inculpat şi trimis în judecată funcţionari ai primăriei Caransebeş sau pe primarul de la acea vreme, Marcel Vela pentru că „cerinţa esenţială a laturii obiective a infracţiunii de trafic de influenţă, constă în aceea că, făptuitorul trebuie să promită că îl va determina pe funcţionarul public să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, chiar dacă această promisiune nu este îndeplinită ulterior ori actul nu este efectuat. De altfel, ar fi fost îndeplinită această condiţie şi în cazul în care funcţionarul public nu ar fi fost explicit nominalizat, dar s-ar fi făcut referire la instituţia publică din care face parte funcţionarul, care are competenţa de a efectua sau a nu efectua actul, cu referire la Primăria Mun. Caransebeş.”

Procurorii arată că în aprilie 2013 sau în cursul anului 2012, o persoană a fost chemată de inculpatul trimis în judecată la o întâlnire „în cadrul căreia inculpatul i-a făcut cunoscut faptul că prietenul său, (...) , (...), era interesat de achiziţia unei aplicaţii informatice în cadrul unui proiect pe situaţii de urgenţă pe care Primăria Caransebeş urma să-l deruleze.

Mai departe, cu aceeaşi ocazie, inculpatul (...) i-a propus (...) să găsească o soluţie tehnică şi o societate comercială cu care să participe la licitaţia ce urma să aibă loc şi, totodată, a pretins de la acesta pentru (...) un procent de aproximativ 10% din valoarea contractului ce urma să fie încheiat cu Primăria Caransebeş, promiţând că, în schimbul acestei sume, (...), din poziţia sa de reprezentant al unităţii administrativ teritoriale – beneficiară a proiectului finanţat din fonduri europene (Programul de cooperare Transfrontalieră România-Serbia), va asigura câştigarea licitaţiei de către societatea adusă de (...), precum şi derularea contractului în bune condiţii, în sensul efectuării plăţilor la timp şi aprobării documentelor întocmite în cadrul proiectului de care ar fi depins plăţile.

În acelaşi context, inculpatul (...) i-a propus (...) să se întâlnească cu (...) (consultant în fapt pentru acest proiect din partea Primăriei Mun. Caransebeş şi persoană care urma să dobândească şi un rol oficial/scriptic pe acest proiect începând cu luna iunie 2013-atribuirea contractului de servicii de consultanţă către SC (...) SRL), însărcinată cu scrierea specificaţiilor caietului de sarcini în sensul introducerii de clauze restrictive care să asigure câştigarea licitaţiei de către firma cu care (...) urma să participe la această procedură.

Dând curs propunerii, (...) s-a întâlnit în Mun. Bucureşti, într-o cafenea (…), cu martora (...) şi inculpatul (...), întrevedere în cadrul căreia inculpatul (...) i-a spus în mod explicit martorei (...) că urmează să fie ajutată de către (...) la întocmirea caietului de sarcini cu anumite clauze restrictive, care să asigure câştigarea licitaţiei de către firma cu care acesta urma să participe la procedura achiziţiei”.

DNA arată în rechizitoriu şi cum inculpatul ar fi primit cei 150.000 de euro şi povestea dronelor din proiectul primăriei conduse de Marcel Vela.

„În continuare vom face precizări privind împrejurările pierderii dronei livrate în proiect, pierdere ce a intervenit ulterior semnării acceptanţei finale în data de 16.01.2015 de (...) SRL cu autoritatea achizitoare, cât şi cu privire la modalitatea de plată a preţului aferent noi achiziţii.

În data de 05.03.2020, deci la mai puţin de două luni de la acceptanţa finală a proiectului din ianuarie 2015 a avut loc un incident în cursul unei misiuni de căutare a unei persoane dispărute desfăşurată de către angajaţii Primăriei Municipiului Caransebeş în care s-a pierdut una dintre dronele livrate, context în care inculpatul (...) i-a comunicat (...),(...), o solicitare ce ar fi venit din partea primarului (...) pentru ca drona să fie înlocuită, urmând ca plata să fie realizată din suma de 150.000 euro, remisă de (...) inculpatului (...). Acest lucru s-a şi întâmplat (...), inculpatul (...) restituindu-i suma de 25.000 euro (...), care i-a remis mai departe în numerar lui (...).

Din această sumă SC (...) SRL a achiziţionat o nouă dronă de la furnizorul SKY WATCH, care a fost livrată către Primăria Municipiului Caransebeş fără să fie perceput niciun cost adiţional. Sub aceste aspecte privind prăbuşirea dronei, lipsa culpei furnizorului iniţial (...) SRL privind prăbuşirea acesteia şi cumpărarea dronei pe cheltuiala (...) SRL fără plata vreunei sume în acest sens de către partea în culpă-Primăria Mun. Caransebeş rezultă din (...).

Astfel, în cauză este stabilit dincolo de orice dubiu din (...) că ulterior recepţiei proiectului de către autoritatea contractantă s-a prăbuşit una dintre cele 3 drone livrate în proiect care a trebuit înlocuită.

Prin dispoziţia nr. (...).03.2015 este desemnată la nivelul Primăriei Mun. Caransebeş “comisia de analiză a cauzelor de prăbuşire a dronei cu ocazia procedurilor desfăşurate în data de 05.03.2015 pentru identificarea unei persoane care şi-a anunţat sinuciderea”. Printre membrii comisiei s-au numărat şi (...), (...) şi (...)-(...) . Urmare acestei dispoziţii se înaintează de (...) SRL punctul de vedere al (...) în calitate de membru al comisiei de analiză.- (...) . Se menţionează în adresa de înaintare că acest punct de vedere a fost formulat pe baza datelor extrase din unitatea de comandă a dronei şi în urma analizei acestora împreună cu specialiştii echipei de proiect şi a producătorului.

S-a menţionat în observaţiile finale ale punctului de vedere faptul că accidentul nu se datorează unor cauze tehnice, parametrii de funcţionare ai dronei fiind corecţi. S-a recomandat respectarea regulilor de utilizare a dronelor transmise pe timpul instruirii. Din (...) , rezultă că drona nu s-a prăbuşit din vina părţii contractante (...) SRL sau din cauza unor defectiuni tehnice, ci din cauza greşitei manipulări a acesteia de către reprezentantul Primăriei Mun. Caransebeş, indicat de (...) în persoana numitului (...).

Astfel, rezultă fără dubiu că drona nu trebuia înlocuită gratis de partea contractantă sau prin aceasta de producător, în lipsa culpei contractuale a acestora.

De altfel, aceasta a şi fost intenţia iniţială, normală, firească a autorităţii contractante Primăria Mun. Caransebeş care a lansat o procedură de achiziţie a dronei.

(...) Împrejurarea că procedura urma să se deruleze prin SEAP, iar nu prin Tenders Electronic Daily - TED dovedeşte că se intenţiona achiziţia dronei din fonduri interne, iar nu din fondurile europene venite pe proiectul de cooperare transfrontalieră din care s-a finanţat un procent de 85% din valoarea proiectului aşa cum s-a arătat anterior.

(...) Primăria Mun. Caransebeş nu a achitat contravaloarea dronei predată în data de 16.06.2015, astfel cum rezultă din (...)”.

Pe 8 august 2019, Secţia a II-a a DNA l-a pus sub control judiciar timp de 2 luni pe inculpatul din dosar iar pe 11 august 2020, DNA l-a trimis pe inculpat în judecată pentru trafic de influenţă, punându-i sechestru asigurator pe un teren de 136 de mp şi o proprietate. 

DOCUMENT Rechizitoriu Anonimizat, Trafic de Influenta Galbenele