EXCLUSIV: Generalii Stănculescu şi Chiţac pot fi trataţi în reţeaua sanitară a ANP

Legiştii au finalizat, marţi, raportul privind investigaţiile medicale în cazul generalilor Victor Atanasie Stănculescu, fost prim-adjunct al ministrului Apărării în decembrie '89 şi Mihai Chiţac, fost comandant al trupelor chimice şi şeful Garnizoanei Bucureşti - ambii condamnaţi la câte 15 ani de închisoare pentru uciderea manifestanţilor din decembrie 1989 de la Timişoara.

Potrivit legiştilor de la Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici", cei doi generali octogenari au mai multe afecţiuni care pot fi tratate în cadrul reţelei sanitare a ANP, cu respectarea indicaţiilor terapeutice.

Genaral Mihai Chiţac are ca indicaţie medicală o intervenţie chirurgicală de revascularizare miocardică. Dacă pacientul acceptă riscurile unei astfel de intervenţii (care pot merge până la deces în 5-10 la sută din cazuri), exprimându-şi acceptul în scris (consimţământ informat), atunci legiştii propun "întreruperea executării pedepsei pe o perioadă de două luni, de la data când este programat pentru internare, pentru realizarea intervenţiei chirurgicale (interval de timp care include şi perioada de convalescenţă postoperatorie)".

Dacă pacientul refuză efectuarea intervenţiei chirurgicale, legiştii consideră că Mihai Chiţac "nu se află în imposibilitatea executării pedepsei din punct de vedere medical, întrucât tratamentul medicamentos atât pentru patologia cardiovasculară, cât şi pentru celelalte afecţiuni, poate fi realizat în cadrul reţelei sanitare a ANP, cu respectarea indicaţiilor terapeutice", potrivit raportului.

În plus, având în vedere patologia organică multiplă pe care o prezintă Chiţac, pe fondul vârstei înaintate, aceasta "generează un risc potenţial permanent de decompensare a echilibrului biologic, ceea ce impune pe lângă asigurarea tratamentului medicamentos recomandat pentru afecţiunile organice menţionate şi o monitorizare medicală permanentă, corelată cu asigurarea unui regim igieno-dietetic strict". Aceste condiţii ar putea fi realizate prin internarea generalului într-o unitate spitalicească a reţelei sanitare a ANP pe toată durata detenţiei, dar cu consulturi de specialitate periodice (sau la nevoie), efectuate în unităţi de profil aparţinând Ministerului Sănătăţii, au mai spus specialiştii.

Generalul (r) Mihai Chiţac are cardiopatie ischemică cronică, leziuni coronariene, stenoză pentru care există indicaţie de intervenţie chirurgicală de revascularizare miocardică. De asemenea, are hipertensiune arterială esenţială severă şi o stenoză aortică strânsă - cu indicaţie chirurgicală de protezare valvulară, insuficienţă cardiacă, leziuni aterosclerotice carotidiene minime, afecţiuni oftalmologice, diabet zaharat tip 2 incipient, adenom de prostată fără indicaţie chirurgicală (în 2000, când a fost încarcerat Chiţac în acest proces, IML recomanda operaţie de adenom de prostată, fiindu-i întreruptă executarea pedepsei, dar intervenţia nu a fost realizată-n.r.).

Recomandările terapeutice pentru afecţiunile cardio-vasculare includ şi efectuarea a două intervenţii chirurgicale: de protezare valvulară aortică şi de revascularizare miocardică, care nu se pot realiza în cadrul reţelei sanitare a ANP, dar pentru efectuarea acestor intervenţii chirurgicale este nevoie de o coronarografie, arată legiştii.

În cazul generalului Victor Atanasie Stănculescu, stadiul evolutiv al afecţiunilor complexe de care suferă acesta necesită tratament medical de specialitate, care poate fi realizat în cadrul reţelei sanitare a ANP.

În condiţiile respectării indicaţiilor terapeutice, speciliştii apreciază că evoluţia acestor afecţiuni este aceeaşi, indiferent dacă Stănculescu se află în detenţie sau în stare de libertate.

Şi în cazul generalului Stănculescu legiştii recomandă, având în vedere multiplele afecţiuni de care suferă coroborate cu vârsta înaintată - care generează un risc potenţial permanent de decompensare a echilibrului biologic - pe lângă asigurarea tratamentului medicamentos şi o monitorizare medicală permanentă şi asigurarea unui regim igieno-dietetic strict.

Aceste condiţii ar putea fi realizate prin internarea lui Stănculescu într-o unitate spitalicească a reţelei sanitare a ANP pe toată durata detenţiei, dar cu consulturi de specialitate periodice (sau la nevoie), efectuate în unităţi de profil aparţinând Ministerului Sănătăţii.

Legiştii spun că, în acest moment, generalul nu se află în imposibilitatea executării pedepsei din punct de vedere medical.

Generalul (r) Victor Atansie Stănculescu are ateroscleroză carotidiană şi vertebro-bazilară bilateral. Sechele după accident vascular cerebral ischemic din 2001 şi 2004, discrete tulburări de mişcare la mâna stângă. Boală de vase mici hipertensivă cerebrală, hipertensiune arterială leucemie limfatică cronică - fără indicaţie terapeutică la momentul actual. Stănculescu nu prezintă tulburări psihice clinic manifeste la momentul examinării.

În 16 octombrie, judecătorii instanţei supreme l-au condamnat pe Victor Athanasie Stănculescu la 15 ani de închisoare pentru omor deosebit de grav şi la cinci ani de interzicere a unor drepturi. Totodată, el a mai primit şapte ani şi şase luni de detenţie pentru tentativă la omor deosebit de grav, pedeapsa fiind asociată cu patru ani de interzicere a unor drepturi. Prin contopire, Stănculescu va executa pedeapsa cea mai grea, de 15 ani, la care se va adăuga şi pedeapsa degradării militare.

Tot la 15 ani de detenţie şi cinci ani de interzicere a unor drepturi a fost condamnat şi Mihai Chiţac, pentru omor deosebit de grav. La această pedeapsă s-a adăugat şi cea privind degradarea militară.

Citeşte şi:

Chiţac şi Stănculescu rămân cu condamnările de 15 ani de închisoare

Instanţa admite expertiza medicală în cazul cererii lui Stănculescu

Expertiză INML şi în cazul Chiţac