EXCLUSIV: La Parchet, CNSAS denunţă în cazul Stănoiu fapte ce lezează înfăptuirea justiţiei

CNSAS a reclamat, într-un denunţ obţinut de MEDIAFAX, faptul că Senatul a comunicat două declaraţii de avere ale Rodicăi Stănoiu - care contestă în instanţă calitatea de colaborator al fostei Securităţi, susţinând că notele informative ce îi sunt atribuite nu sunt scrise de ea - care par a fi scrise şi semnate de persoane diferite.

Declaraţiile de avere - completate şi semnate de Stănoiu - au fost solicitate de către judecători pentru a se putea face comparaţii între scrisurile de pe acte, iniţial fiind trimisă de către Senat doar o copie după declaraţia din 9 ianuarie 2006.

"În fapt, pe rolul Curţii de Apel Oradea Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ se află dosarul nr. 48681/3/2008, ce are ca obiect contestaţia formulată de Rodica Stănoiu împotriva deciziei Colegiului CNSAS prin care s-a reţinut că aceasta a avut calitatea de colaborator al poliţiei politice comuniste. La termenul din 3 noiembrie 2010, instanţa de judecată a hotărât formularea unei adrese către Senat, pentru a trimite la dosar, în original, Declaraţia de Avere completată de doamna Stănoiu, în calitate de senator, la data de 9 ianuarie 2006", arată CNSAS.

Potrivit sursei citate, "declaraţia urmează a servi ca înscris de comparaţie la realizarea unui raport de expertiză grafoscopică". Concret, spune CNSAS, o serie de note informative adresate fostelor organe de Securitate trebuie comparate cu mai multe scripte de comparaţie, printre care şi declaraţia amintită, pentru a stabili dacă reclamanta este autoarea notelor informative.

"Copia respectivei declaraţii mai făcuse obiectul a două rapoarte extrajudiciare de constatare tehnico-ştiinţifică în anul 2006. Rapoartele din 2006 folosiseră forma printată a Declaraţiei ce fusese publicată în acel an, pe pagina de internet a Senatului, la rubrica destinată declaraţiilor de avere şi interese", mai arată sursa citată.

Astfel, în urma unei alte cereri de către Curtea din Oradea, secretarul general al Senatului, Ion Moraru, a comunicat: "Având în vedere noua dumneavoastră solicitare din 16 decembrie 2010 şi ţinând seama de necesitatea transmiterii originalului declaraţiei de avere pentru efectuarea expertizei grafoscopice, vă transmitem alăturat originalul declaraţiei de avere, precum şi al declaraţiei de avere rectificate ale doamnei senator Rodica Mihaela Stănoiu, care datează din 9 ianuarie 2006".

Astfel, CNSAS a constatat diferenţele între copia conformată, pe de o parte, respectiv aşa-zisul original, pe de altă parte costau, în primul rând, în scrierea diferită, dar şi modalităţile de executare a semnăturii, de la finalul celor două înscrisuri.

"Este evident că dacă instituţia noastră nu ar fi sesizat această diferenţă şi nu ar fi învederat-o instanţei, aşa-zisul original ar fi fost folosit la realizarea expertizei grafoscopice, cu consecinţa alterării rezultatului acesteia, astfel încât nu s-ar fi putut ajunge la aflarea adevărului şi la justa soluţionare a cauzei", notează în denunţul făcut la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, CNSAS.

Cât priveşte justificarea Senatului, exprimată printr-un comunicat oficial, CNSAS arată că această Cameră a Parlamentului susţine, în esenţă, că la data de 19 ianuarie 2006, Stănoiu ar fi depus, în acelaşi timp, două declaraţii de avere, datate la 9 ianuarie 2006, pentru care i s-ar fi eliberat o singură dovadă de primire.

De asemenea, la 15 februarie 2006 s-a depus rectificarea acestei declaraţii (rectificarea fiind completată dactilografiat).

"Ipoteza că doamna Stănoiu Mihaela-Rodica ar fi depus, în acelaşi timp, două declaraţii de avere, datate la 9 ianuarie 2006, pentru care i s-ar fi eliberat o singură dovadă de primire (!) nu poate fi primită din mai multe motive: nu se poate explica raţiunea pentru care o persoană ar depune în aceeaşi zi două declaraţii de avere; eventuala corectare a unor date se putea face printr-o declaraţie de rectificare, depusă ulterior, pentru care se elibera o nouă dovadă de primire (ceea ce s-a şi întâmplat în speţă, prin depunerea rectificării dactilografiate depuse la 15 februarie 2006); nu se poate explica raţiunea pentru care Senatul ar fi eliberat o singură dovadă de depunere pentru cele două declaraţii; nu se poate explica pentru ce respectivele declaraţii, depuse în aceeaşi zi, ar fi completate cu două tipuri de scris şi două tipuri de semnătură; nu se poate explica de ce pe pagina de internet a Senatului nu au fost expuse decât Declaraţia de Avere care a fost conformată cu originalul şi care a fost expertizată în 2006, precum şi rectificarea dactilografiată depusă la 15.02.2006; justificarea comunicată de Senat vine în contradicţie cu cele două adrese de înaintare transmise instanţei de aceeaşi instituţie şi care fac referire la o singură declaraţie de avere depusă la Senat la data de 19.01.2006 (nu se face referire la două declaraţii depuse în aceeaşi zi).

De asemenea, adresele de înaintare fac referire şi la rectificarea dactilografiată depusă la Senat la data de 15 februarie 2006.

"Toate aceste aspecte duc, în opinia noastră, la concluzia că în speţă s-au comis infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale (prevăzută şi pedepsită de art. 288 Cod Penal), precum şi de uz de fals (prevăzută şi pedepsită de art. 291 Cod Penal)", susţine CNSAS, solicitând procurorului general al României să dispună efectuarea de cercetări pentru elucidarea cazului.

Vineri, 25 martie, la Curtea de Apel Oradea s-a desfăşurat un nou termen în procesul în care fostul ministru de Justiţie Rodica Stănoiu contestă calitatea de colaborator al Securităţii.

În cadrul dezbaterilor, judecătorii au luat act de o adresă a Institutului Naţional de Expertize Criminalistice (INEC) Bucureşti, care a comunicat că are doar şase experţi în domeniul grafologic, iar trei dintre aceştia au efectuat deja o expertiză în acest dosar, care a fost dispusă înainte de strămutarea procesului la Oradea.

În consecinţă, în cazul în care cercetarea grafologică efectuată în cauză la cererea Curţii de Apel Oradea ar fi contestată, nu ar mai exista posibilitatea unei contraexpertize, care se realizează obligatoriu de către o altă comisie de trei experţi decât cea care a făcut prima analiză.

Prin urmare, judecătorii Curţii de Apel Oradea au dispus înaintarea documentelor care urmează să fie analizate Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice Timişoara.

"Astfel, în cazul în care prima expertiză efectuată de către Laboratorul de la Timişoara ar fi contestată, ar exista posibilitatea efectuării unei noi expertize de către INEC Bucureşti", a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Oradea, judecătorul Claudia Rus.

Dosarul Rodicăi Stănoiu cu CNSAS se judecă la Curtea de Apel Oradea după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în martie 2010, strămutarea procesului de la Curtea de Apel Bucureşti la cea din Oradea.

Instanţa supremă a decis menţinerea tuturor actelor făcute până atunci în acest dosar, astfel că va fi făcută o nouă expertiză grafoscopică dispusă de Curtea de Apel Bucureşti în octombrie 2009.

Rodica Stănoiu a solicitat instanţei supreme ca dosarul său cu CNSAS să fie mutat de la Curtea de Apel Bucureşti la altă instanţă egală în grad, invocând presiunea mediatică.

În 27 octombrie 2009, Curtea de Apel Bucureşti a admis o solicitare a CNSAS de întocmire a unei noi expertize grafoscopice în procesul în care Rodica Stănoiu a contestat actul CNSAS privind colaborarea ei cu Securitatea.

Cele şase documente propuse pentru comparaţie cu notele de la Securitate ar fi fost scrise de Rodica Stănoiu în perioada anilor '70 - '80 şi au fost date Direcţiei de Paşapoarte. Consilierul CNSAS preciza atunci că aceste documente sunt cele mai potrivite pentru a fi comparate cu notele informative presupus a fi date de Stănoiu la Securitate, pentru că unele dintre ele sunt din anul 1983, perioadă în care se presupune că aceasta ar fi dat note informative Securităţii.

Ultima expertiză grafoscopică realizată de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice arată că scrisul din notele informative de la Securitate semnate cu numele conspirativ "Sanda" şi cel din documentele prezentate de Rodica Stănoiu instanţei nu sunt ale aceleiaşi persoane.

Rodica Stănoiu afirma, în noiembrie 2006, într-o emisiune televizată, că dosarul "Sanda" care există la CNSAS este unul de urmărire şi conţine 1.600 de pagini, care cuprind perioada 1978-1982.

"Dosarul de informator mi s-a fabricat în perioada 2003-2004, sub guvernarea PSD, la comanda unui vicepreşedinte al unui serviciu secret. Radu Timofte nu a ştiut nimic despre acest lucru", afirma Stănoiu (care a trecut la PC - n.r.), adăugând că şi alte dosare de Securitate au fost modificate în aceeaşi perioadă.

Rodica Stănoiu declara că cele 18 note informative care i se atribuie nu îi aparţin şi că ar fi fost plastografiate, având drept model scrisul său din perioada de după 1990.

"Toată plastografia este făcută după 1990. A existat o perioadă în viaţa mea când am avut un scris diferit, deoarece am avut o operaţie la coloana vertebrală. Aceste note care mi se atribuie copiază acel scris. Ceea ce mi se pare incredibil este că în acele note există două sau trei scrisuri diferite. Cu excepţia unei singure note, care are un ton mai elevat şi mai normal, toate sunt la nivel de mahala. Acea Sanda este mult prea incultă", spunea Stănoiu, care preciza că este o bună cunoscătoare a limbii şi n-ar fi făcut asemenea greşeli.

Rodica Stănoiu a refuzat să declare dacă a colaborat sau nu cu Securitatea.

"Am dreptul să tac. Nu mă puteţi obliga să declar ceva", afirma ea.

Fostul ministru al Justiţiei Rodica Stănoiu nu s-a prezentat la primul termen de judecată de la Curtea de Apel Oradea al procesului cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Stănoiu motivând că este plecată în străinătate, astfel că procesul a fost amânat.

La termenul din 8 septembrie 2010, Curtea de Apel Oradea a dispus efectuarea unei noi expertize grafologice în proces, care să stabilească autenticitatea notelor informative către fosta Securitate semnate cu pseudonimul Sanda, iar la termenul din noiembrie 2010 al procesului magistraţii au stabilit probele de înscrisuri care vor fi comparate cu notele informative.

Cu acel prilej, Rodica Stănoiu a solicitat ca, pe lângă dosarul întocmit în anii '80 pentru obţinerea paşaportului la fosta Direcţie a Paşapoartelor şi pus la dispoziţia experţilor grafologi de CNSAS, să fie acceptate ca documente de comparaţie declaraţia de avere, respectiv cea de necolaborare cu Securitatea.

Cele două documente au fost analizate şi în 2006, înainte ca CNSAS să emită decizia de colaborare, prima dată de către experţi independenţi, iar apoi de Laboratorul interjudeţean de expertize criminalistice Bucureşti.

În ambele cazuri, rezultatul a fost acelaşi, şi anume că scrisul este acelaşi cu cel din notele informative semnate cu pseudonimul Sanda. La data respectivă, însă, Rodica Stănoiu a contestat veridicitatea expertizelor, pe motiv că au fost întocmite de experţi "cu reputaţie îndoielnică".

La termenul din 25 februarie, de la Curtea de Apel Oradea, judecătorii au luat act de declaraţiile de avere ale fostului ministru al Justiţiei, în original, transmise de Senatul României cu o informare ataşată, în care se preciza că "Rodica Stănoiu a depus în cursul anului 2006 trei declaraţii de avere şi de interese".

Precizarea a fost făcută deoarece, la termenul anterior al procesului, reprezentantul CNSAS sesizase că un document transmis de Senat, ca fiind o declaraţie de avere în original a Rodicăi Stănoiu, nu coincidea cu o copie comunicată în noiembrie 2010, scrisul de mână din cele două acte fiind diferit, şi declarase că va face plângere penală pentru fals.

Judecătorii au anunţat că toate cele trei documente transmise de Senatul României urmau să fie înaintate Institutului Naţional de Expertiză Criminalistică, împreună cu alte scripte de comparaţie aprobate deja de instanţă, iar dezbaterile urmau să fie reluate după finalizarea raportului de expertiză.