EXCLUSIV - "Laserul de la Măgurele": Proiectul ELI-NP, un "magnet" pentru cercetătorii români şi străini - FOTO, VIDEO

Proiectul celui mai puternic laser din lume, care se construieşte în momentul de faţă la Măgurele, este ca un "magnet" pentru cercetătorii români plecaţi de mult timp în străinătate, din cauza faptului că România nu le-a putut oferi până acum o platformă de cercetare de nivel mondial, dar şi pentru cercetători străini care vin la noi în ţară fiind atraşi de proiectul Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP).

În momentul de faţă, în jur de 100 de cercetători români şi străini sunt angajaţi în la ELI-NP.

Până în 2018, când va fi finalizat şi cercetătorii vor putea începe experimentele, vor fi în jur de 250 de oameni de ştiinţă angajaţi la ELI-NP.

Reporterii MEDIAFAX au stat de vorbă cu doi dintre cercetătorii care lucrează deja acolo.

Unul dintre ei este Răzvan Popescu, directorul tehnic al proiectului, un român care a lucrat 20 de ani în Statele Unite, iar al doilea este o tânără chinezoaică, Guangling Chen, care se ocupă de partea de computing de la ELI-NP.

Răzvan Popescu a povestit ce şansă reprezintă pentru cercetătorii români plecaţi din ţară, un proiect ca ELI-NP.

"Am lucrat în ultimii 20 de ani în cercetarea de fizică nucleară şi fizica particulelor în Statele Unite, la unul din laboratoarele naţionale. Am fost întotdeauna aproape de cercetătorii şi foştii colegi de la Măgurele astfel încât, când proiectul ELI-NP a apărut pe scena românească, am fost extrem de intrigat, oportunitatea de a fi un participant direct la acest viitor succes a fost extrem de atrăgătoare. Astfel, rămânând în contact cu foştii colegi şi aflând mult mai multe despre perspectivele ştiinţifice ale proiectului, am fost foarte tentat să mă alătur echipei şi am ales să fac asta. Fără discuţie, ELI-NP este un proiect absolut remarcabil pe întreaga scenă ştiinţifică internaţională şi o oportunitate pentru cercetătorii români să se întoarcă acasă. Performanţele care se aşteaptă de la laser şi de la sistemul gamma sunt unice în lume, oportunitatea de a lucra aici este unică", a spus cercetătorul.

El a povestit pentru MEDIAFAX că motivul pentru care a studiat fizica este fascinaţia faţă de ştiinţa fizicii nucleare, dar şi fiindcă a văzut un documentar despre Institutul de Fizică de la Măgurele, pe vremea când era elev.

Răzvan Popescu a terminat, în 1990, Facultatea de Fizică, în România, apoi a plecat în Franţa în 1992 unde şi-a făcut doctoratul în fizică nucleară experimentală. După aceea a plecat să-şi facă studiile postdoctorale în SUA, în acelaşi domeniu. "Acum 18 ani am început să lucrez la unul dintre laboratoarele naţionale din SUA, care face cercetări multidisciplinare în complexul departamentului energie, unde am lucrat în scientific computing", a povestit cercetătorul român.

Popescu a lucrat şi la experimentul ATLAS al LHC-ului de la CERN. LHC este Large Hadron Collider, marele accelerator de particule de la CERN (European Organization for Nuclear Research), unde în 2013 s-a descoperit bosonul Higgs ("particula lui Dumnezeu").

În ceea ce priveşte mutarea înapoi în România, cercetătorul spune că, în general, oamenii de ştiinţă nu stau într-un singur loc. "Lumea ştiinţei e o lume fără frontiere", spune el.

Cât despre impactul internaţional pe care un proiect ca ELI-NP în are, el a explicat că, practic, pune România pe harta cercetării mondiale. "Americanii sunt foarte intrigaţi că un asemenea proiect a fost localizat în Europa de Est, este pur şi simplu o acţiune fără precedent a Uniunii Europene, care va stimula cercetarea în această zonă de Europă şi mai mult, va pune cercetarea într-o fază de pionierat, este o platformă fără precedent", a spus cercetătorul.

Proiectul ELI se desfăşoară în trei ţări, nu numai în România, a explicat mai departe directorul tehnic.

Istoric vorbind, ideea de ELI s-a născut în 2005, la iniţiativa comunităţii europene a cercetătorilor laserişti şi în principal a cercetătorului francez Gérard Mourou . În perioada 2009-2010 au fost analizate propunerile de proiecte la nivelul Comisiei Europene, fiind vorba de 40 de laboratoare din 13 ţări. Câştigătorii au fost România, Republica Cehă şi Ungaria. Proiectul din România costă 293 de milioane de euro fără TVA (356 milioane cu TVA), o parte din bani fiind alocaţi de Comisia Europeană şi restul din bugetul guvernului român.

"Fiecare dintre cei trei piloni specializează într-o direcţie ştiinţifică. În Ungaria se specializează în impulsuri extrem de scurte în fizica fenomenelor dinamice prin faptul că dă posibilitatea ca procese dinamice în diverse materiale sau în diverse sisteme biologice să fie investigate la o scară temporală foarte detaliată. În România folosim experienţa acumulată în multe decenii de activitate în domeniul fizicii nucleare, în plus, ceea ce este specific sistemului ELI-NP este că, în afară de laserul de mare putere, avem şi o instalaţie gamma care nu are egal în celelalte două ţări. Combinaţia celor două sisteme dă posibilitatea de a face experimente care nu au fost posibilie până acum în lume”, a explicat Popescu, el fiind responsabil de colaborarea internaţională din partea ELI-NP şi de instalarea sistemelor experimentale.

Tocmai această oportunitate unică în lume atrage şi cele mai bune creiere din străinătate, iar aceştia nu sunt plătiţi cu salarii la nivelul României. Un cercetător începător câştigă 1.500 de euro, în timp ce seniorii câştigă până la 5.000 de euro.

Cecetătorii angajaţi la ELI-NP vin din toate colţurile lumii. Guangling Chen, spre exemplu, vine din China, şi s-a angajat acum şase luni la Măgurele, împreună cu soţul ei. Chen lucrează în partea de computer science a proiectului. "Am venit aici în august anul trecut şi îmi place foarte mult. Am descoperit proiectul pe Internet, la vremea aceea lucram în Cehia împreună cu soţul meu. Am zis că este atrăgător şi o oportunitate bună pentru noi, aşa că am aplicat. Au fost probleme birocratice cu angajarea, echivalarea diplomelor, pentru soţul meu, care a fost şi printre primii străini angajaţi aici, a durat un an toată hârţogăraia. La mine a fost mai puţin, vreo patru luni", a povestit Chen.

De altfel, problema cu tergiversarea echivalării diplomelor a mai fost semnalată în trecut de şefii proiectului, iar în octombrie anul trecut, a fost aprobată o metodologie de echivalare a diplomelor care ar trebui să simplifice procedura, durata soluţionării dosarelor fiind redusă la 30 de zile de la data depunerii dosarului.

Guangling Chen a mai povestit că şi-a cunoscut soţul la studiile doctorale, iar după terminarea doctoratului, au plecat în străinătate să muncească în Europa şi Statele Unite. Ea spune că este încântată de faptul că, în România, oamenii de ştiinţă vorbesc engleză, o raritate în alte ţări europene precum Belgia sau Cehia. "Atmosfera de aici, de la Măgurele, o pot descrie în două cuvinte: profesionistă şi liberă. De asemenea, apreciem faptul că toţi colegii vorbesc limba ebngleză şi că este utilizată engleza în şedinţe, în mediul de lucru în general. În Cehia şi Belgia am avut probleme cu partea de comunicare fiindcă lumea nu prea utiliza limba engleză în muncă", a spus Chen.

Pentru tinerii care ar vrea să urmeze o carieră în domeniul cercetării şi care se uită acum spre proiectul ELI-NP, Guangling Chen are un sfat simplu, pe care-l spune cu modestie.

"Nu ştiu dacă sunt cea mai potrivită persoană să dau sfaturi, dar eu le-aş spune tinerilor să muncească mult, să nu se lase, dar nici să fie tocilari. Să ţină minte că nu există o scurtătură spre lumea asta, trebuie să fii foarte bun, să munceşti foarte mult şi să absorbi cât mai multă informaţie, chiar dacă ţi se pare nefolositoare la momentul la care o înveţi, mai încolo s-ar putea să te ajute. Nu pierde timp niciodată şi nu te întreba dacă îţi place sau nu la început de tot, fiindcă e greu să-ţi dai seama până nu înţelegi despre ce este vorba, aşteaptă, învaţă, şi o să vezi că descoperi ceva ce-ţi place în munca ta", a spus Chen.

Citeşte şi: EXCLUSIV: "Laserul de la Măgurele", folosit pentru tratarea cancerului şi o viitoare misiune pe Marte - VIDEO

Citeşte şi: EXCLUSIV: Fost director CERN - Laserul de la Măgurele va permite atragerea celor mai bune "creiere" din afara României. VIDEO

Citeşte şi: Laserul de la Măgurele, gata de montare în vara lui 2016