EXCLUSIV: Procurorul Codruţ Olaru, generalul care a avansat în cinci ani cât alţii într-o viaţă

Avansările procurorului au fost justificate, în 2011, de MapN  ca fiind făcute „în mod excepţional”, situaţie răsturnată un an mai târziu când o comisie de analiză a Armatei „nu a putut desluşi dacă gradul de colonel a fost acordat în baza legii şi a nevoilor ministrului”, explică acum fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobriţoiu. După plecarea acestuia însă, succesorul său, Mircea Duşa,  pare că a desluşit, dându-i înapoi lui Olaru gradul de colonel, ulterior fiind avansat general de Traian Basescu.

Întreaga poveste a avansării lui Codruţ Olaru a intrat în atenţia publică după ce, recent, pe 17 mai 2016, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de rechemare în activitate a lui Codruţ Olaru,  general de brigadă cu o stea, în rezervă,  în Ministerul Apărării Naţionale. Simultan cu această trecere în activitate a lui  Olaru, în vârstă de doar 43 de ani, a avut loc şi numirea sa în funcţia de procuror militar la secţia parchetelor militare de la Parchetul General.

Într-un singur an, în 2011, procurorul Codruţ Olaru primeşte succesiv gradele de locotenent-colonel şi colonel, deşi era ofiţer în rezervă

Istoricul avansării sale în grade, într-un ritm galopant, îşi are debutul în 2011, pe vremea când Codruţ Olaru deţinea funcţia de procuror şef al DIICOT şi era cadru militar în rezervă, la 38 de ani. Într-un răspuns oferit Agenţiei MEDIAFAX, Ministerul Apărării Naţionale precizează că procurorul Codruţ Olaru a devenit cadru militar în rezervă în anul 2011 şi a primit, succesiv, gradele de locotenent-colonel şi colonel, primul în februarie, al doilea în octombrie.  La momentul acordării celor două grade, la cârma Ministerului Apărării Naţionale se afla reprezentantul UNPR, Gabriel Oprea.

Motivul pentru care a primit într-un timp atât de scurt două avansări este unul “excepţional”. Potrivit statutului gradelor militare (Lg 80/1995), înaintarea în grad a cadrelor militare se poate face la termen, înainte de termen sau în mod excepţional, iar a celor în rezervă, la termen sau în mod excepţional.

Ce era excepţional în faptele sale de la şefia Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT)? MapN nu explică. Ce se ştie este că Olaru  a lucrat la două dosare extrem de mediatizate: cazul furtului de arme de la Ciorogârla, trimis în judecată în 8 iunie 2010, precum şi dosarul Zicolov şi spionii, trimis în judecată în februarie 2009 şi cunoscut mai mult ca „dosarul Floricel Achim”.
În cazul Ciorogârla, în 8 iunie 2010, procurorii DIICOT au trimis în judecată 17 persoane, pentru constituirea unui grup infracţional organizat. În urma investigaţiilor, procurorii au stabilit că suspecţii au pus la cale şi au furat 62 de arme de foc cu glonţ - o mitralieră de companie, pistoale mitralieră, pistoale model TT, pistoale model Cugir, pistoale model Carpaţi - şi alte materiale militare sustrase în luna ianuarie 2009 din depozitul unităţii militare 01916 din Ciorogârla.

Cazul Zicolov şi spionii soluţionat de DIICOT este dosarul în care subofiţerul MApN Floricel Achim şi bulgarul Marinov Zikolov au fost trimişi în judecată pentru trădare şi spionaj. Cazul a ieşit la iveală în februarie 2009. Floricel Achim, un subofiter din Divizia 1 Infanterie Dacica, copia informatii militare din baza de date a Armatei si i le dădea bulgarului Petar Marinov Zikolov, fostul atasat militar al Bulgariei la Bucureşti. Procurorii DIICOT susţineau că subofiţerul Floricel Achim sustrăgea informaţii militare, calificate drept secrete de stat profita de turele sale de 24 de ore si de fiecare dată când rămânea singur cu un memorystick .

Corneliu Dobriţoiu: “Ce fapte de vitejie, ce minuni a făcut el în folosul entităţii care i-a acordat gradul?”

Corneliu Dobriţoiu, cel care i-a succedat generalului Oprea în funcţia de ministru al Apărării, nu a fost la fel de impresionat de faptele în calitate de şef al DIICOT, şi a cerut unei comisii să analizeze meritele excepţionale în baza cărora a fost avansat acesta. Printr-un singur gest, în 2012, ministrul Dobriţoiu îi retrage gradul acordat, acesta redevenind locotenent-colonel în rezervă. Cornel Dobriţoiu susţine, într-o declaraţie pentru MEDIAFAX, că el a luat decizia retragerii gradului după ce o comisie de control nu a identificat situaţia excepţională prin care putea să îi fie acordate două grade succesive în decursul unui singur an.

„Olaru Vasile Codruţ a fost avansat locotenent colonel pe 24 februarie 2011 şi apoi colonel, în acelaşi an, pe 12 octombrie. Acesta este motivul pentru care a făcut obiectul analizei comisiei de evaluare din MapN, privind modul în care s-au acordat gradele militare. Comisia nu a putut desluşi dacă gradul de colonel a fost acordat în baza legii şi a nevoilor ministrului”, a declarat Corneliu Dobriţoiu pentru MEDIAFAX.

El a afirmat că a pus sub semnul suspiciunii acordarea gradului de colonel, nu pe cea a gradului de locotenent colonel. „Cea de colonel este pe lângă lege pentru că s-a făcut în acelaşi an, fără să fie clare meritele deosebite. Meritele deosebite pot fi apreciate de o instituţie, dacă individul lucrează în instituţie. Eu am dat un ordin şi i-a fost retras gradul”, a mai spus Dobriţoiu.

“Decizia de retragere a fost bazată pe efortul analitic al unei comisii, a unor oameni. Eu nu-l cunoşteam personal. Ce fapte de vitejie, ce minuni a făcut el în folosul entităţii care i-a acordat gradul? Care merite excepţionale? Se pot naşte de aici un million de întrebări retorice. Eu nu le contest. Probabil în meseria de procuror. Dar ce treabă avea asta cu Ministerul Apărării?”, a mai adăugat Dobriţoiu.

În 2013, după ce pleacă Dobriţoiu, Olaru redevine colonel şi un an mai târziu avansează la gradul de general în rezervă

Traseul gradelor oferite şi retrase atinge însă punctul culminant în 2013, când Codruţ Olaru a fost avansat din nou la gradul de colonel. Cel care o face, de această dată, este ministrul Apărării (PSD) Mircea Duşa.  În răspunsul MapN se precizează că în anul 2013 Codruţ Olaru a fost avansat la gradul de colonel în rezervă “în mod excepţional”, fără a fi detaliată această măsură. În 2014, MApN, condus tot de Mircea Duşa, trimite, la Palatul Cotroceni, o nouă propunere de înaintare în gradul de general de brigadă în rezervă. Decretul de numire în această funcţie a fost semnat de preşedintele Traian Băsescu pe 1 decembrie 2014, care însă se disculpă că nu mai ştie motivaţia pentru care l-a avansat.

MapN susţine în răspunsul oficial că avansările în rezervă din 2013 s-au făcut după condiţiile şi criteriile din  „Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare şi H.G.106/2011 pentru aprobarea Ghidului carierei militare”. Potrivit acestora, pentru gradele de general şi amiral în activitate şi în rezervă, în timp de pace şi în timp de război, avansarea se face prin decret al Preşedintelui României, la propunerea ministrului apărării naţionale, după consultarea colegiului ministerului. Ca şi la celelalte avansări, înaintarea în grad a cadrelor militare se poate face la termen, înainte de termen sau în mod excepţional, iar a celor în rezervă, la termen sau în mod excepţional. În timp de pace, pentru înaintarea în gradele de colonel şi comandor, în afara condiţiilor prevăzute la art. 61, ofiţerii în rezervă trebuie să fi absolvit, cu diploma de licenţă, o instituie militară de învăţământ superior. Calitatea de absolvent este într-adevăr îndeplinită. Codruţ Olaru este absolvent al Colegiului Naţional de Apărare.

Codruţ Olaru: “La nivel de legături , toate condiţiile au fost îndeplinite. Nu am alt comentariu de făcut”

Contactat de MEDIAFAX pentru o reacţie cu privire la situaţia excepţională care ar fi putut fi identificată în cazul său, Codruţ Olaru a declarat: “La nivel de legături , toate condiţiile au fost îndeplinite. Nu am alt comentariu de făcut ”.

La rândul său, Iulian Fota, fost consilier prezidenţial  la Departamentul de Securitate Naţională, a declarat că procedura este una folosită când “este nevoie de oameni cu experienţă”. „Se practică pe zona de infracţionalitate cibernetică şi securitate naţională, au fost transferate multe astfel de persoane, pentru că era nevoie de ele. Dacă vă uitaţi, sunt două filiere- cea pe zonă de absolvent de şcoală militară, militar, şi una transferul de zona civilă”, a declarat Fota.

În 2016, generalul în rezervă Codruţ Olaru devine general activ şi ulterior procuror la Secţia Parchetelor Militare

Codruţ Olaru a fost activat în grad de general după ce, în primăvara anului 2015, a făcut solicitare către CSM pentru a ocupa un post vacant la Secţia Parchetelor Militare. Potrivit legii, pentru a lucra ca procuror militar, o condiţie obligatorie este gradul activ. În consecinţă, la 43 de ani, devine cadru activ în armată, cu gradul de general, după ce mai bine de cinci ani el a tot avansat grade în rezervă, dar i-au fost şi retrase, fără să fi prestat o zi de muncă pentru Ministerul Apărării Naţionale, aşa cum reiese din CV-ul lui.

Citeşte şi: Klaus Iohannis a semnat decretul prin care procurorul Codruţ Olaru a devenit general activ

Citeşte şi: Ministerul Justiţiei: Gheorghe Ivan, Oana Hăineală, Augustin Lazăr şi Codruţ Olaru, candidaţii pentru şefia Parchetului General

Funcţiile în calitate de procuror ale lui Codruţ Olaru (Născut pe 6 august 1973)

17 mai 2016 - până în prezent Procuror militar la secţia parchetelor militare de la Parchetul General.
16 mai 2016-16 mai 2013 Adjunct al procurorului general al României, având sub coordonare secţia parchetelor militare şi DIICOT
15 mai 2013-11 ianuarie 2007  Procuror şef al DIICOT
11 ianuarie 2007-17 ianuarie 2005 Procuror şef al DIICOT Bacău
30 noiembrie 2004-1 noiembrie 2002 Procuror DIICOT Bacău
1 noiembrie 2002-28 ianuarie 2000 Procuror Parchetul Tribunalului Bacău
28 ianuarie 2000-29 noiembrie 1999 Prim procuror la Parchetul Judecătoriei Bacau
29 noiambrie 1999-17 noiembrie 1995 Procuror criminalist la Parchetul Judecatoriei Bacău
Iulie 2007 – absolvent al Colegiului Naţional de Apărare, Universitatea Naţională de Apărare Carol 1 (Decembrie 2013- doctor în drept  Univ Al. I Cuza Iaşi)
Iulie 2005 - diploma de master Univ. Al.I.Cuza
1991-1995 - licenţiat în drept, Univ. Al.I.Cuza