EXCLUSIV: Stelian Ion, panicat de decizia CCR. Ministrul Justiţiei, intervenţie de ultim moment în scandalul privind motivările condamnărilor din România

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a cerut zilele trecute Consiliului Superior al Magistraturii o serie de puncte de vedere referitoare la decizia CCR din 7 aprilie 2021 privind motivarea condamnărilor, în condiţiile în care motivarea deciziei respective a Curţii Constituţionale nu a fost publicată în Monitorul Oficial.

„Curtea a reţinut că redactarea hotărârii judecătoreşti penale (motivarea în fapt şi în drept ulterior pronunţării minutei (soluţiei) dispuse în cauză lipseşte persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de Justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanţă şi dreptului la un proces echitabil. Totodată, Curtea a constatat că punerea în executare a unei hotărâri penale definitive, anterior motivării în fapt şi în drept a acesteia, este contrară dispoziţiilor constituţionale şi contravenţionale referitoare la libertatea individuală şi siguranţa persoanei şi celor care consacră demnitatea umană şi dreptate, ca valori supreme ale statului de drept. Prin urmare, Curtea a constatat că este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt şi drept, la data pronunţării”, se arată în documentul semnat de Stelian Ion şi consultat de Mediafax.

Ministrul Justiţiei spune CSM că ministerul său „continuă lucrările grupului de lucru înfiinţat în 2019 şi organizează consultări cu reprezentanţi ai sistemului judiciar ( MJ, CSM, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel Târgu Mureş, Tribunalul Bucureşti, Judecătoria Sectorului 6, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT, DNA, INM şi UNBR) în vederea analizării impactului în practică a deciziei sus- menţionate, precum şi a identificării soluţiilor legislative optime de amendare a legislaţiei procesual penale, activitatea grupului de lucru fiind în curs de desfăşurare.”

„În acest moment, având în vedere iminenta publicare a Deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, efectele juridice ale acesteia, precum şi lucrările pendinte ale grupului de lucru, vă adresăm rugămintea să ne comunicaţi, dacă până în prezent, CSM a transmis o informare către instanţele naţionale cu privire la Decizia Curţii Constituţionale din data de 7 aprilie şi publicarea comunicatului de presă.

În situaţia în care o astfel de adresă nu a fost transmisă, vă rugăm să apreciaţi asupra oportunităţii unui astfel de demers care ar facilita, până la o intervenţie legislativă, care să pună în acord dispoziţiile procesual penale anterior menţionate cu Constituţia, aşa cum aceasta a fost interpretată de instanţa de contencios constituţional, pronunţarea de către judecătorii învestiţi cu soluţionarea cauzelor penale a unor hotărâri judecătoreşti, care să fie redactate şi motivate în fapt şi drept la data pronunţării, astfel încât motivele condamnării să fie cunoscute de persoanele condamnate la data pronunţării soluţiei.

De asemenea, vă rugăm să ne comunicaţi dacă, în opinia CSM, intervenţia legislativă care să pună în acord dispoziţiile procesual penale anterior menţionate cu Constituţia, aşa cum aceasta din urmă a fost interpretată de instanţa de contencios constituţional, ar trebui să se facă printr-un proiect de lege sau printr-o ordonanţă de urgenţă, având în vedere şi impactul care l-ar putea avea asupra sistemului judiciar publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Curţii Constituţionale din data de 7 aprilie a.c., în intervalul de timp dintre data publicării deciziei şi data respectivei intervenţii judecătoreşti”, se arată în documentul transmis de ministrul Justiţiei, Stelian Ion.

După ce ministrul a transmis cererea sa, şi Direcţia Legislaţie, documentare şi contencios din cadrul CSM a transmis „repere” la răspunsul care trebuie dat ministrului Justiţiei:

„În situaţia în care Curtea Constituţională va preciza în considerente că decizia se va aplica doar hotărârilor care se vor redacta şi pronunţa după publicarea acesteia, hotărârile pronunţate anterior neintrând sub sfera de incidenţă a acesteia, motivarea urgenţei care ar justifica necesitatea adoptării unei ordonanţe de urgenţă ar fi mai puţin evidentă.

În acest caz, s-ar putea aprecia că, după publicarea deciziei, instanţele ar putea redacta şi pronunţa hotărârile în baza unei proceduri adaptate la considerentele deciziei, astfel cum se procedează şi în  prezent în multiplele situaţii în care legiuitorul nu a intervenit pentru punerea în acord a dispoziţiilor declarate neconstituţionale cu exigenţele Constituţiei.

Consecinţa ar fi aceea că nu vor mai putea fi pronunţate hotărâri în ziua dezbaterilor, ci doar după amânarea pronunţării.

Ipoteza expusă pleacă de la premisa că decizia Curţii va viza doar hotărâri prin care se soluţionează acţiunea penală şi/sau acţiunea civilă, şi nu alte tipuri de hotărâri (în materia măsurilor preventive, a camerei preliminare, pronunţate în faza de executare etc.).

În situaţia în care în considerentele deciziei se va pune problema aplicării acesteia şi în privinţa executării viitoare a hotărârilor pronunţate anterior publicării sau în cazul în care decizia nu va face nicio precizare cu privire la hotărârile care intră sub imperiul ei, motivarea urgenţei care ar justifica necesitatea adoptării unei ordonanţe de urgenţă ar fi mai clară, inclusiv în scopul clarificării procedurii de urmat cu privire la hotărârile pronunţate anterior”.

În ciuda comentariilor ministrului de Justiţiei şi punctelor de vedere ale Direcţiei Legislaţie, documentare şi contencios din cadrul CSM, până în prezent judecătorii CCR nu au publicat motivarea deciziei din 7 aprilie 2021 care este definitivă şi general obligatorie.

Judecătorii CCR au decis pe 7 aprilie 2021 că dispoziţiile art.400 alin.(1), ale art.405 alin.(3) şi ale art.406 alin.(1) şi (2) din Codul de procedură penală încalcă atât prevederile art.1 alin.(3), art.21 alin.(1)-(3) şi art.124 alin.(1) din Constituţie, cât şi prevederile art.5 paragraful 1 şi art.6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În plus, Curtea a constatat că dispoziţiile art.400 alin.(1) şi ale art.405 alin.(3) din Codul de procedură penală aduc atingere prevederilor art.23 alin.(11) din Legea fundamentală.

Curtea a reţinut că redactarea hotărârii judecătoreşti penale (motivarea în fapt şi în drept) ulterior pronunţării minutei (soluţiei) dispuse în cauză lipseşte persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanţă şi dreptului la un proces echitabil. Totodată, Curtea a constatat că punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti penale definitive, anterior motivării în fapt şi în drept a acesteia, este contrară dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale referitoare la libertatea individuală şi siguranţa persoanei şi celor care consacră demnitatea umană şi dreptatea, ca valori supreme ale statului de drept.

Prin urmare, Curtea a constatat că este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt şi în drept, la data pronunţării.

În privinţa efectelor deciziilor Curţii Constituţionale, potrivit art.147 alin.(1) din Constituţie, „Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.”