EXCLUSIV: Traficantul Ioan Clămparu ar folosi şi numele de Robert Wieciorkiewicz

Notificarea, obţinută de agenţia MEDIAFAX, mai arată că, potrivit informaţiilor deţinute de autorităţi, Clămparu este, încă, implicat în traficul de persoane pe relaţia România - Europa de Vest.

Clămparu ar fi călătorit intens, în ultimii ani, în România, Spania, Italia, Franţa şi Marea Britanie şi, potrivit anchetatorilor, s-ar afla pe teritoriul Europei, posibil în Olanda sau Spania.

El ar călători sub numele de Robert Wieciorkiewicz, se arată în documentul citat.

De la lansarea operaţiunii Infra-Red, în 3 mai 2010, ofiţerii Interpol au aflat informaţii noi privind 300 de cazuri investigate, precum locuri în care ar fi ascunşi diverşi infractori, documente de călătorie, fotografii, amprente şi numere de telefon.

Ţările participante la operaţiune sunt Albania, Australia, Austria, Bangladesh, Belarus, Belgia, Brazilia, Canada, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Lituania, Muntenegru, Olanda, Oman, Polonia, România, Africa de Sud, Spania, Suedia, Elveţia, Marea Britanie, Ucraina şi SUA.

Informaţiile privind fugarii căutaţi de Interpol pot fi trimise pe adresa fugitive@interpol.int, sau anonim pe www.csiworld.org.

Românul Ioan Clămparu - considerat a fi unul din cei mai periculoşi lideri mafioţi - se află pe lista celor mai căutaţi 26 de infractori, fiind bănuit că ar avea legături cu cluburi şi hoteluri din Marea Britanie.

Conform anunţului Interpol, însoţit de o fotografie a lui Clămparu din 2002, acesta este căutat de autorităţile române pentru constituirea unei reţele de trafic de persoane, care a obligat peste o sută de femei să se prostitueze în Spania. Poliţia crede că el are legături cu cluburi de noapte şi hoteluri din Marea Britanie şi Irlanda.

În ianuarie 2006, cazul Clămparu a fost dat de preşedintele României, Traian Băsescu, drept exemplul de eşec în combaterea criminalităţii.

Băsescu susţinea că în cazul Clămparu trei state europene au atenţionat asupra deficienţelor de colaborare în domeniul combaterii criminalităţii transfrontaliere. "Lucrăm în echipă pe criminalitate transfrontalieră - cazul de care vă spun implică patru ţări. Se procedează la arestarea simultană a infractorilor şi voi îi puneţi în libertate. Aţi stricat toată operaţiunea în cele patru ţări!", afirma preşedintele Băsescu, la o şedinţă a Consiliului Superior al Magistraturii, din 11 ianuarie 2006.

Grupul condus de Ioan Clămparu, considerat a fi unul din cei mai periculoşi lideri mafioţi, a strâns, din activităţi de crimă organizată, sume totalizînd milioane de dolari, bani folosiţi şi pentru a determina stoparea amplei anchete declanşate împotriva grupurilor de crimă organizată, se arăta în actul de acuzare emis de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT) - din cadrul Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Ioan Clămparu este acuzat de iniţiere şi constituire a unui grup criminal organizat în scopul comiterii unor infracţiuni grave - una dintre cele mai grave infracţiuni prevăzute de legislaţia română - şi de proxenetism.

Membri ai filierei conduse de Clămparu au fost prinşi şi arestaţi în România, Spania, Italia şi Cehia, în vreme ce infractorul este dat în urmărire internaţională din martie 2003.

Fostul procurorul general al României, Ilie Botoş, îl indica pe Ioan Clămparu drept lider al unei reţele de crimă organizată pe relaţia Spania. El susţinea că Ioan Clămparu are legătură cu gruparea condusă de fraţii Vasile şi Ion Balint (zi şi Sile şi Nuţu Cămătaru) şi, respectiv, cu Silviu Dudiţă (Fluturică) - arestaţi pentru mai multe infracţiuni cu violenţă.

Tribunalul Sibiu a pronunţat, în 20 iunie 2008, o sentinţă de condamnare a opt inculpaţi - membri ai clanului condus de Ioan Clămparu - pentru comiterea în principal a unor infracţiuni de trafic de persoane, constituire, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat având drept scop comiterea de infracţiuni grave, proxenetism, spălare de bani, la pedepse cu închisoarea cuprinse între 5 ani şi 9 ani şi 6 luni.

Pedepsele au fost majorate la Curtea de Apel Alba Iulia, aceastea variind între 5 şi 13 ani.

Ioan Clămparu a primit o pedeapsă de 13 ani de detenţie, el fiind dat în urmărire de poliţiştii români.