EXCLUSIV: Trei parlamentari PRM cu probatoriile finalizate, amânaţi de mai bine de un an de CNSAS

Potrivit surselor citate, în cazul celor trei deputaţi - printre care fratele liderului PRM Corneliul Vadim Tudor - există "indicii" că ar fi colaborat cu securitatea.

Aceleaşi surse au precizat că Direcţia Investigaţii a finalizat probatoriile pentru fiecare din cei trei în urmă cu peste un an.

"Este o practică mai veche a celor care întocmesc ordinea de zi. Invocând diverse motive, aceştia nu pun pe lista de şedinţe anumite cauze. Cel mai sonor precedent a fost cazul Rodicăi Stănoiu (fost ministru al Justiţiei-n.r.), atunci când, într-o situaţie asemănătoare, angajaţii CNSAS au ieşit să protesteze în stradă, cerând schimbarea conducerii instituţiei şi aducerea în funcţia de preşedinte a lui Ticu Dumitrescu", au mai declarat sursele citate.

Potrivit regulilor interne ale CNSAS, întocmirea ordinii de zi a şedinţelor colegiului este atribuţia secretarului. Funcţia este ocupată de câţiva ani de reprezentantul PRM în Colegiu, Constantin Buchet.

Curtea Constituţională a decis, în 31 ianuarie, că Legea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) este neconstituţională.

Scopul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), natura juridică a acestuia, puterea instituţiei de se pronunţa prin acte cu forţă juridică echivalentă cu aceea a hotărârilor judecătoreşti, au fost criticate de Curtea Constitutţională.

Curtea Constituţională a constatat faptul că Legea 187/1999 nu urmăreşte numai scopul de deconspirare, ci promovează şi răspunderea morală, juridică şi politică a persoanelor care au participat la activitatea de poliţie politică comunistă, urmărind îndepărtarea lor din funcţiile de demnitate publică sau din cele de şefi ai magistraţilor şi împiedicarea lor de a candida pentru alegerea sau numirea în aceste posturi.

Totodată, Curtea Constituţională a constatat că o parte dintre atribuţiile Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi ale Colegiului Consiliului are caracter jurisdicţional, iar cealaltă parte este de natură administrativă.

Analizând conţinutul normativ al textelor de mai sus, Curtea constată că activitatea desfăşurată de Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi de Colegiul Consiliului, în vederea stabilirii participării unei persoane la poliţia politică comunistă este o activitate colegială, că în cadrul acestei activităţi se administrează şi se evaluează probe şi că verdictul de participare la poliţia politică se dă prin votul membrilor Colegiului, în urma dezbaterii cazului cercetat. Aceste reguli sunt specifice procedurilor jurisdicţionale, notează Curtea.

În conformitate cu dispoziţiile art.21 alin.(4) din Constituţie, jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative, iar potrivit art.126 alin.(6) din legea fundamentală, controlul judecătoresc al actelor administrative, deci inclusiv al actelor de jurisdicţie specială administrativă, este de competenţa instanţelor de contencios administrativ. În ce priveşte jurisdicţia judiciară, aceasta este reglementată la nivel constituţional în Titlul III, Capitolul VI, Secţiunea 1 din Constituţia României. Potrivit art. 126 alin.(1) din legea fundamentală, "justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege", susţine în decizia sa Curtea.

După ce Legea CNSAS a fost practic abrogată, Guvernul a emis o ordonanţă pentru ca instituţia să-şi poată continua activitatea, însă nu mai poate da verdicte, Ministerul Justiţiei realizând un proiect de OUG cu privire la atribuţiile Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, care se află în dezbatere publică.