Există indicii că la furtul armelor a mai participat o persoană

În rechizitoriul în care 11 militari au fost deferiţi justiţiei în cazul furtului de arme de la Ciorogârla se arată că anchetatorii au realizat un experiment judiciar, în 2 februarie, care dovedeşte că pătrunderea în depozitul de armament se putea face prin tăierea sau spargerea lacătelor cu instrumente adecvate şi că obiectele sustrase din depozit puteau fi luate într-un singur transport de patru persoane, ori în două transporturi, de către două persoane, iar timpul necesar pentru realizarea sustragerii putea fi de aproximativ 20-30 de minute.

"De menţionat aici faptul că în cauză există indicii privind participarea la comiterea furtului, pe lângă cei trei inculpaţi, a încă unei persoane neidentificate", se arată în documentele anchetatorilor.

Totodată, militari cu funcţii de conducere din unitatea de la Ciorogârla, care aveau atribuţii şi responsabilităţi privind organizarea şi funcţionarea sistemului de pază, vor fi cercetaţi de procurorii instanţei supreme pentru neglijenţă în serviciu, un suspect nefiind încă identificat.

"Având în vedere, însă, că se impune efectuarea unor cercetări şi faţă de alte persoane cu funcţii de conducere, ce aveau atribuţii şi responsabilităţi privind organizarea şi funcţionarea sistemului de pază de la Unitatea Militară 01916 Ciorogârla, urmează să se dispună disjungerea cauzei şi formarea unui nou dosar penal ce va avea ca obiect cercetarea persoanelor respective sub aspectul infracţiunii de neglijenţă în serviciu", potrivit rechizitoriului.

Totodată, din expertiza bio-criminalistică rezultă că analiza urmelor recoltate de pe obiectele din interiorul celor două încăperi ale depozitului şi de pe lăzile găsite lângă gardul unităţii relevă prezenţa profilului genetic al unei persoane ce nu a putut să fie identificată prin compararea cu probele biologice recoltate de la persoanele din unitate şi din afara acesteia.

Procurorii mai arată că pentru identificarea acestei persoane şi pentru stabilirea implicării în comiterea furtului urmează să se dispună disjungerea şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului instanţei supreme, pentru a continua cercetările atât cu privire la acest aspect, cât şi referitor la identificarea tăinuitorilor şi deţinătorilor armelor sustrase, având în vedere faptul că acestea nu au fost găsite până la momentul emiterii rechizitoriu.

"Sustragerea armamentului din unitatea militară a cauzat o perturbare deosebit de gravă a activităţii acestei unităţi, având în vedere că lipsa unei asemenea cantităţi de armament reprezintă o diminuare a capacităţii de luptă a brigăzii şi a unităţilor subordonate. Tot în cadrul consecinţelor deosebit de grave ale faptei comise trebuie avută în vedere şi starea de pericol pentru ordinea publică, generată de posibilitatea folosirii armelor sustrase în comiterea altor infracţiuni deosebit de grave", sublinează anchetatorii.

Unsprezece militari au fost trimişi, luni, în judecată în cazul furtului de arme de la unitatea militară din Ciorogârla, pentru furt calificat, călcare de consemn şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

Militarii implicaţi în furtul de arme au fost identificaţi pe baza urmelor biologice prelevate de pe obiectele din interiorul şi exteriorul unităţii militare, se arată în rechizitoriul prin care au fost deferiţi justiţiei.

Citeşte şi

Unsprezece militari, trimişi în judecată în cazul Ciorogârla

Patru militari cercetaţi în cazul furtului de la Ciorogârla rămân în arest

Cei şapte militari acuzaţi în cazul Ciorogârla, arestaţi preventiv

Ciorogârla: Un depozit de armament a fost spart