Expert, despre înregistrările din dosarul "Ferma Băneasa": Conţin urme de editare computerizată

Expertul susţine că înregistrările au fost modificate, apoi au fost folosite programe speciale pentru ca intervenţia asupra acestora să fie ascunsă, iar motivul pentru care ministerul Justiţiei nu a ajuns la această concluzie este că a folosit programe pentru înregistrări analogice în condiţiile în care înregistrările din această cauză sunt digitale.

"Raportul de expertiză nr. 120 din 6 octombrie 2017 al Ministerului Justiţiei se fundamentează pe tandardul AES27-1996 (r2007) care a fost elaborat pentru analiza înregistrărilor analogice (benzilor magnetice) şi nu pentru analiza înregistrărilor digitale. În acest dosar înregistrările sunt digitale. Singurele ţări cunoscute în care guvernele sau alte autorităţi ale statului definesc şi recomandă (a se citi impun) definiţii şi metode de analiză în expertizele judiciare/criminalistice sunt cele din spaţiul ex-sovietic ca reminiscenţe din perioada comunistă. Un astfel de exemplu este Rusia în care Ministerul Justiţiei de la Moscova elaborează astfel de norme şi inclusiv validează programe de calculator. Programul de calculator OTExpert, produs în Rusia, utilizat în raportul de expertiză criminalistică nr. 120 din 6 octombrie 2017 al Ministerului Justiţiei de la Bucureşti este verificat şi recomandat de către Ministerul Justiţiei de la Moscova", se arată în documentul "Obiecţiuni la Raportul de expertiză nr. 120 din 6 octombrie 2017" al
expertului tehnic judiciar şi expert criminalist autorizat în domeniile voce, vorbire şi imagini, Cătălin Grigoraş, publicat de luju.ro.

Acsta susţine, potrivit documentului citat, că în celelalte state membre UE, SUA, Elveţia, Norvegia şi Israel ministerele de justiţie, respectiv guvernele nu au ca obiect de activitate imixtiunea în actul de justiţie şi elaborarea, recomandarea sau impunerea de formule matematice, teoreme, definiţii, metode ştiinţifice, manuale de bune practici sau standarde pentru expertizarea probelor audio. Acestea se elaborează exclusiv de către organizaţii ştiinţifice internaţionale cum ar fi Scientific Working Group for Digital Evidence (SWGDE), European Network of Forensic Science Institutes (ENFSI), ASTM International sau International Organization for Standardization (ISO).

"Menţionez că orice editare, ştergere, inserare sau alt procedeu de eliminare a unor replici sau de alterare a conţinutului original al unei înregistrări poate avea ca efect schimbarea înţelesului unei discuţii şi, conform practicii internaţionale în domeniu, determină îndepărtarea acesteia ca probă. Reamintesc cauza International Centre For Settlement of Investment Disputes (2009) ICSID Case no. ARB/05/13 EDF vs. Romania instanţa de la Washington, D.C. a declarat inadmisibilă proba audio prezentată de către reclamant împotriva României deoarece aceasta nu era autentică (n.n. înregistrarea audio prezentată de EDF conţinea urme clare de editare prin ştergere, similare cu cea depistată în fişierul 29- discutie-tal-beni-staimetz-shimon.mp3)", potrivit sursei citate.

Expertul mai susţine că faptul că angajaţii ministerului Justiţiei şi-au fundamentat analizele pe un standard inadecvat înregistrărilor digitale în litigiu din acest dosar şi nu au depistat urme de editare digitală a probelor nu înseamnă că probele sunt autentice, originale sau ca sunt integre.

"În urma analizării înregistrărilor în litigiu se constată că fişierele de expertizat: a) nu conţin înregistrări originale/autentice, b) nu reprezintă clone/duplicate sau copii ale unor înregistrări originale/autentice, c) conţin urme de editare computerizată şi diferite (re)compresii digitale distructive şi ireversibile, voluntare, cel mai probabil cu scopul de a masca urmele de editare locală prin ştergere şi inserare", se arată în concluzia depusă de expert.

El recomandă ca să se solicite organelor judiciare să dea explicaţii referitoare la formatele diferite în care probele, în special interceptările telefonice au fost puse la dispoziţie în dosarul "Ferma Băneasa", să explice urmele de editare şi de recompresie digitală distructivă şi ireversibilă aplicate asupra înregistrărilor din această cauză şi să pună la dispoziţie înregistrările digitale originale sau clone/duplicate ale acestora.

Paul Phillipe al României şi omul de afaceri Remus Truică au fost trimişi în judecată, în luna mai 2016, într-un dosar privind retrocedarea fermei Băneasa şi a pădurii Snagov, prejudiciul în acest dosar ridicându-se la 145 de milioane de euro.

"Începând din anul 2006, în contextul în care formulase cereri sau intenţiona să ceară restituirea unor terenuri situate în apropierea Capitalei, inculpatul Al României Paul Philippe i-a promis inculpatului Remus Truică şi asociaţilor lui din grupul infracţional, o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România şi, ulterior, le-a şi dat acestora bunurile, pe măsura obţinerii lor, în schimbul intervenţiei membrilor grupului infracţional pe lângă funcţionari publici cu atribuţii în reconstituirea/retrocedarea dreptului de proprietate sau asupra judecătorilor, urmând a se reuşi, în mod injust, obţinerea bunurilor revendicate şi punerea în posesia lor", arătau procurorii într-un comunicat de presă.

În acest context "în perioada septembrie noiembrie 2005, la Primăria Snagov s-a înregistrat o cerere şi o revenire prin care inculpatul Al României Paul Philippe solicita restituirea a 47 ha pădure, teren situat în localitatea Snagov". În martie 2006, susţin procurorii, comisia pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din cadrul primăriei Snagov a constatat că Paul Philippe al României îndeplineşte condiţiile pentru restabilirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa respectivă. Acest lucru s-a întâmplat deşi reprezentantul Ocolului Silvic Snagov s-a opus retrocedării.

"Atât procesul verbal, cât şi anexa 37 au fost semnate de primarul Muşat Apostol şi de secretarul Dima Niculae şi înainte spre validare comisiei judeţene constituite la nivelul Instituţiei Prefectului Ilfov. La dosarul de restituire nu au fost depuse înscrisuri din care să rezulte că inculpatul Al României Paul Philippe este persoană îndreptăţită, că antecesorul său a deţinut un titlu pe acel teren, suprafaţa de teren şi faptul că deţinea pădurea la momentul exproprierii", arată procurorii anticorupţie.

Astfel, comisia judeţeană Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor i-a recunoscut lui Paul Philippe al României dreptul de proprietate asupra terenului iar ulterior "s-a acţionat apoi pentru punerea efectivă în posesie, demersuri în acest sens fiind făcute cu sprijinul primarului Muşat Apostol, iar pe de altă parte de inculpatul Truică Remus, care a apelat la persoane din cadrul Direcţiei Silvice Ilfov, singura instituţie care putea dispune punerea în posesie", spun procurorii.

Potrivit procurorilor, "imediat după intrarea în posesie, deşi a avut cunoştinţă de decizia din anul 1941 a ÎCCJ (decizie care recunoştea dreptul de proprietate al Statului Român asupra terenului în defavoarea Regelui Carol al II-lea) inculpatul Jecu Nicolae, în calitate de prefect, a emis titlurile de proprietate pe numele inculpatului Al României Paul Philippe".

Citeşte şi: Bărbatul care a salvat o tânără din râul Olt: M-am aruncat, nu m-am gândit decât să o aduc la mal | GALERIE FOTO, VIDEO

Citeşte şi: Autoritatea Sanitară Veterinară, despre laptele contaminat cu Salmonella: România nu a fost notificată oficial

Citeşte şi: CSM, despre legile justiţiei: Propunerile "surpriză" nu au fost explicate de către iniţiatori

Citeşte şi: Cursa de la Londra spre Cluj-Napoca a decolat cu o întârziere de peste 28 de ore