Expert în politici de sănătate: Sute de laboratoare de analize, gata să mituiască pe oricine pentru a-şi păstra contractele

Reacţia expertului SAR vine după ce procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au început urmărirea penală faţă de 42 de peroane, într-un dosar privind falsificarea de analize medicale şi decontarea ilegală a acestora.

"În urmă cu aproape 10 ani, externalizarea laboratorului spitalului Colentina către firma directorului general al Casei de Asigurări Bucureşti era privită cu invidie şi respect de cei care doreau şi, mai apoi, au reuşit să imite modelul. Astăzi, firma respectivă a construit deja un spital (pe cale de a fi dat în funcţiune) cu 17 etaje! Exemple sunt multiple, sunt ştiute, însă niciodată Procuratura nu a reacţionat. Pînă acum un an, cînd s-a început urmărirea a 42 de fraudatori, dând o lovitură unei reţele bine puse la punct, care opera în Bucureşti. Casa de Asigurări Bucureşti şi CNAS au luat măsuri pentru ca prin controale tematice şi ca urmare a unor reclamaţii, astfel de situaţii să nu se mai repete. Oare?! Aşa să fie?", arată Paveliu, într-un material remis, vineri, agenţiei MEDIAFAX.

Potrivit medicului, actualul sistem "fragmentat" a fost creat tocmai ca "să poată fi abuzat şi, ca atare, acest lucru se va produce şi de acum încolo".

"Pare de înţeles de ce în România se preferă existenţa a sute de laboratoare mici! Un oraş precum Köln, care funcţionează în «patria» sistemului de asigurări de tip Bismarck - împrumutat şi de noi - are doar un singur laborator central, o clădire cu multe etaje, care deserveşte toate cabinetele din jurul oraşului pe o rază de 40 de kilometri, de unde probele sunt ridicate cu precizie de metronom de curieri, iar rezultatele sunt transmise în două ore prin e-mail! Spitalele folosesc acelaşi laborator central, iar repetarea unei investigaţii care a fost efectuată în ambulator în urmă cu câteva zile este de neconceput (este practic acelaşi laborator). Eficienţa laboratorului este concordantă cu numărul de analize care se efectuează zilnic: zeci de mii de un anumit tip efectuate cu analizoare automatizate de mare randament, cu un cost per analiză de câteva ori mai mic decât cel al unui analizor de buzunar -folosit de orice aventurier care vrea să se îmbogăţească de pe urma bolnavilor din România!", a mai spus Paveliu.

Într-un astfel de sistem centralizat, toate costurile de producţie sunt transparente, afişate, publicate şi negociate cu toţi actorii din sistem, adaugă Sorin Paveliu, citând colegiile medicilor care, în Germania, sunt separate pentru medicii de familie şi cei specialişti, spitale şi case de asigurări

"În plus, în Gemania, laboratorul beneficiază de o auditare externă permanentă, unele din probele efectuate fiind recoltate aleator în dublu exemplar şi transmise către laboratoare de referinţă- pentru validare şi calibrare. În acest context, nimeni nu se poate gândi cineva la fraudă din partea medicilor din ambulator sau a funcţionarilor din asigurări", a continuat expertul SAR.

Prin contrast, în România, casele de asigurări au făcut sute de contracte cu laboratoare mai mici şi mai mari, fiecare dintre aceste entităţi fiind gata "să mituiască pe oricine i-ar asigura existenţa contractului şi mai ales dimensiunea suficientă", consideră medicul.

"Imaginea bătrânului bolnav cu biletul de analize în mână care se trezeşte cu uşa în nas, pentru că s-au terminat banii pentru analize, la câteva zile după începutul lunii, este ignorată şi acceptată ca un truism, o banalitate, fără ca cineva să ia nici cea mai mică măsură în ultimii 12 ani! Între timp, cei care au pornit de la mici laboratoare de analize au ajuns să îşi dezolte afaceri de zeci şi sute de milioane, garantând în fata băncilor tocmai cu morişca bine unsă şi pusă la punct a analizelor cu CNAS", a mai spus Paveliu.

Potrivit medicului, această poveste amară, cu hoţi şi păgubiţi, demonstrează că sistemul sanitar nu va merge mai bine, în opinia lui, doar prin privatizare.

"Medicii care au participat la această morişcă morbidă sunt operatori privaţi, laboratoarele sunt societăţi comerciale private! Iar dacă cineva crede că faptul că sistemul de asigurări (de stat) este cauza, ar trebui să-şi arunce un ochi către fraudele din domeniul asigurărilor (private) casco şi RCA", a continuat expertul SAR.

Paveliu a mai spus că, în multe alte situaţii din domeniul sanitar, "Poliţia încearcă să repare fără succes ce au stricat guvernele".

"Nu e suficient să arestăm cât mai mulţi - cei care le vor lua locul vor face la fel, sistemul e astfel creat încât să fie abuzat şi controalele să fie dificile, ci să tăiem sursa acestei afaceri de la rădăcină. Acreditarea acestor sute de laboratoare (private sau publice) şi deschiderea posibilităţii de a fi rambursate din bani publici au creat problema pe care o vedem. Nimeni nu îl impiedică pe ministrul Nicolăescu, cel puţin în principiu, să organizeze o licitaţie prin care să nu existe mai mult de un laborator la 3-400.000 de asiguraţi, cu preţuri de cost minimale, ca şi în Germania spre exemplu", consideră expertul SAR.

În dosarul decontărilor ilegale de analize, au fost arestate preventiv 22 de persoane, printre care zece medici specialişti şi de familie, administratorii celor două laboratoare de analize vizate în acest caz (Uromed şi CityLab), angajaţi ai acestora şi asistente medicale, potrivit deciziilor luate de Tribunalul Bucureşti, în 30 martie.

Astfel, au fost arestaţi preventiv Semseddin Daskiran şi Suleyman Memitanly (administratorii laboratoarelor), Ioana Coconeanu (operator calculator CityLab), Alina Eremia (asistent medical la CityLab), Ana-Maria Baciu (biolog la CityLab), Irina Cristea (biolog la CityLab), Valentina Drăguşin (asistent medical), Monica Ursu (medic specialist obstetrică şi ginecologie), Corina Gabriela Iancu (medic endocrinolog), Mihaela Pană (asistent medical), Rodica Lazăr Contes (medic specialist pediatrie şi ecografie), Rodica Matei (medic), Mihaela Gheorghiu (medic), Anca Teleguţă (asistent medical), Mihaela Liliana Ivaşcu (medic de familie), Muteba Kanda (medic), Maria Munteanu (medic), Monica Ţoca (medic), Mihai Stanciu, Kamal Osman, Marana Anda Iosup (medic de familie) şi Mihaela Cristea (asistent medical).

În cazul altor 15 persoane, instanţa a respins propunerea procurorilor de arestare preventivă, dispunând în schimb interdicţia de a părăsi ţara.

Cei 15 care vor fi cercetaţi în libertate, dar cu interdicţie de a părăsi ţara, sunt Sergiu Bârsan (medic cardiolog), Aura Nimigean (asistent medical), Dănuţa Călin (asistent medical), Corina Pantazi (asistent medical), Dana Buduluca (asistent medical), Melania Pandrea (asistent medical), Teodora Marin (asistent medical), Cristian Alexandru Vasile Bugarin (medic de laborator la Uromed şi apoi la CityLab), Bogdan Ioan Coculescu (medic de laborator la Uromed), Viorel Ordeanu (medic de laborator la Uromed), Crenguţa Şerboiu (medic specialist radiologie), Mohamad El-Rifai (medic), Ileana Gheorghe (asistent medical), Teodora Popescu (jurist) şi Luiza Ilioiu (operator calculator la Uromed).

Deciziile Tribunalului nu sunt definitive, ele fiind atacate cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a anunţat că, în acest dosar, a dispus începerea urmăririi penale faţă de 42 de persoane, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual şi uz de fals, luare de mită şi dare mită.

"Activitatea infracţională a constat, în principal, în fraudarea de către mai mulţi medici şi angajaţi ai unor laboratoare de analize medicale a bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate prin decontarea unor analize medicale care nu au fost efectuate în realitate, cauzându-se un prejudiciu de peste 500.000 de euro", s-a arătat într-un comunicat al Parchetului Capitalei.

Medicii sunt acuzaţi că au emis aproximativ 14.000 de buletine de analize fictive pe numele a circa 800 de persoane, din valoarea cărora îşi opreau 10%.