Expert tehnic judiciar, propus de primarul din Baia Mare: 36 din înregistrările audio în dosarul lui Cătălin Cherecheş conţin urme de editări

Potrivit expertizei lui Cătălin Grigoraş, expert tehnic judiciar şi expert criminalist autorizat în domeniile voce şi vorbire, imagini (fotografii şi înregistrări video), mijloace de telecomunicaţii, aplicaţii şi date informatice, expertul parte propus de primarul din Baia Mare, teza DNA conform căreia la crearea celor 36 de fişiere audio a fost utilizat un singur telefon mobil Apple după care au fost copiate pe un stick şi predate DNA, fiind ulterior inscripţionate pe suportul optic, ce se află la dosar ”nu are suport ştiinţific şi nu se confirmă”.

”Obiectivele expertizei au constat în stabilirea autenticităţii a 36 de înregistrări audio în litigiu, din care 35 au structurile compatibile cu fişiere create cu telefoane mobile Apple iPhone, iar unul are structura incompatibilă cu un fişier original creat cu un telefon mobil Apple iPhone. În timp ce 35 de fişiere conţin ca informaţie internă data codării înregistrării, un fişier nu conţine data codării înregistrării, aceasta fiind o caracteristică clasică a fişierelor Apple iPhone editate prin ştergeri de cuvinte, propoziţii sau fraze. Analiza semnalelor audio din cele 36 de fişiere în litigiu a evidenţiat urme de editări prin ştergere, de recompresii digitale distructive şi ireversibile. Conform datelor interne ale celor 36 de fişiere au fost utilizate cel puţin 2 telefoane mobile iPhone, astfel tezele conform cărora la crearea celor 36 de fişiere în litigiu a fost utilizat un singur telefon mobil Apple iPhone şi <<înregistrările audio au fost efectuate cu Iphone-ul menţionat mai sus, apoi transferate pe un laptop, după care, având în vedere că acest dispozitiv nu dispune de unitate de inscripţionat, fişierele au fost copiate pe un stick şi predate organelor judiciare din cadrul DNA, acestea din urmă inscripţionând fişierele audio pe suportul optic ce se află la dosar>> nu au suport ştiinţific şi nu se confirmă”, se arată în documentul citat.

Cătălin Grigoraş a precizat că una din înregistrările audio conţine două componente ENF (Electric Network Frequency - lb. engl.) care reprezintă o dovadă că înregistrarea a suferit ”transferări analogice de la un echipament digital la altul cum ar fi transferarea unei înregistrări dintr-un reportofon digital Olympus sau Sony într-un computer, editarea frauduloasă a semnalului audio pe computer, urmată de redarea/playback-ul înregistrării editate de pe computer într-un telefon mobil Apple iPhone”.

”La eşantionul 118412733, respectiv contor de timp 44 min 45.095 sec se disting urme de inserare a replicii <<Da… de ce faci din astea?>>, analiza spectrogramei şi nivelului de compresie distructivă ireversibilă atestând faptul că semnalul audio inserat are un nivel de compresie diferit faţă de semnalul anterior. De asemenea replica inserată <<Da… de ce faci din astea?>> este similară replicii <<De ce crezi tu că poţi să faci lucrul ăsta? >> din înregistrarea care conţine un monolog al denunţătorului, tipic pentru repetiţia unor replici de către agentul provocator anterior întâlnirii cu persoana de interes (ţinta). Înregistrarea audio conţine o variaţie instantanee a zgomotului de fond la contor, tipică pentru montajele audio cu inserare de replici din alte înregistrări audio”, mai susţine expertul.

Acesta a menţionat că din analiza efectuată rezultă că cele 36 de fişiere audio în litigiu "nu conţin înregistrări audio autentice sau originale, nu reprezintă clone/duplicate sau copii ale unor înregistrări audio originale sau autentice, conţin urme de editare computerizată prin montaj audio, ştergere şi inserare, conţin urme de compresie distructivă şi ireversibilă anterioară compatibile cu cele MP3 ale unor reportofoane digitale mărcile Olympus sau Sony, MP3 ale aplicaţiei gratuite LAME, precum şi WMA ale unor reportofoane digitale marca Olympus, au fost create pe baza unor înregistrări precedente realizate cu reportofoane digitale, transferate pe computer, editate prin montaj audio, ştergeri şi inserări, şi transferate audio analogic în format M4A în memoriile a cel puţin două telefoane Apple iPhone".

”Menţionez că procedeele de comprimare şi recomprimare audio distructivă şi ireversibilă a probelor reprezintă o încălcare a celor mai bune practici internaţionale în domeniu conform cărora nu este admisibilă modificarea sau contaminarea conţinutului probelor digitale; este similar amprentelor digitale şi fotografiilor unde nu este admisibilă modificarea probelor iniţiale/originale pentru a le face să semene cu probele de comparaţie şi să altereze calitatea pentru a obstrucţiona expertizarea lor şi depistarea urmelor de falsificare/ contrafacere a probelor; este similar şi expertizei contabile unde nu este admisibil ca organele judiciare să sustragă facturi sau chitanţe doar pentru ca rezultatele expertizei contabile să favorizeze acuzarea”, a precizat Cătălin Grigoraş.

Potrivit acestuia, procedeele respective maschează urmele de editare, de ştergeri şi inserări, nu ameliorează calitatea înregistrărilor audio ci introduce distorsiuni ale semnalului audio diminuându-i calitatea şi inteligibilitatea, astfel încât nu se justifică decât dacă persoanele care au efectuat înregistrările presupus originale urmăresc obstrucţionarea expertizării înregistrărilor prezentate ca probe.

”De asemenea, o simplă ştergere a negaţiei <<NU>>, cu o durată de aproximativ 40-50 ms, dintr-o înregistrare ambientală sau telefonică este suficientă pentru schimbarea întregului înţeles al convorbirii sau chiar al întregului set de convorbiri, chiar dacă celelalte înregistrări nu au fost editate; nu introduce diferenţe sesizabile între durata convorbirii raportate de către compania de telefonie şi noua durată a înregistrării falsificate/contrafăcute, devine foarte dificil sau chiar imposibil de depistat datorită recomprimării distructive şi ireversibile a semnalului audio, ca în acest dosar”, a mai arătat expertul.

Totodată, acesta susţine că analiza comparativă dintre datele interne ale fişierelor în litigiu, transcrierile aferente şi Procesul-Verbal de predare-primire încheiat la data de 20.04.2016, a evidenţiat faptul că 7 dintre cele 36 de înregistrări în litigiu, adică aproximativ 20% dintre acestea, ”au fost redate/transcrise de către angajaţii DNA la date anterioare celor la care au fost predate DNA”.

Grigoraş consideră că este lesne de imaginat că prin inserări sau ştergeri de mai multe secunde se pot construi noi dialoguri ale căror înţelesuri sunt complet diferite de cele din discuţiile iniţiale, iar, în plus, atunci când acestea sunt însoţite şi de transcrieri neconforme - eronate, incomplete din cauza unor erori umane sau efectuate cu rea-credinţă, ”atunci efectele cumulului tuturor acestor probleme pot induce în eroare instanţele şi genera erori/înscenări judiciare”.

Cătălin Grigoraş a mai subliniat că, având în vedere aspectele prezentate, propune a se da eficienţă prevederilor Directivei 2012/13/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale şi a se solicita organelor judiciare să ofere explicaţii referitoare la urmele de editare şi de recompresie digitală distructivă şi ireversibilă aplicate asupra înregistrărilor în litigiu, să pună la dispoziţie înregistrările digitale originale sau clone/duplicate ale acestora.

”Datorită (re)compresiei distructive şi ireversibile repetate precum şi a reconvertirii semnalelor audio în alte formate intermediare, nu s-au putut identifica urme suplimentare de editare”, a conchis expertul expert tehnic judiciar şi expert criminalist autorizat.

Primarul Cătălin Cherecheş a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX că a depus la dosar expertiza din care rezultă ”concluzii foarte grave”

”Ştiam că sunt în faţa unui spectacol juridico-judiciar de cea mai joasă speţă, ştiam că sunt nereguli majore în acest dosar, este o manieră mârşavă de a executa pe cineva. Este revoltător că se constată astfel de lucruri. Aceste înregistrări audio sunt singurele probe ale DNA puse la dosar, denunţul nu este probă, şi nu a existat niciun flagrant”, a spus Cherecheş.

Edilul din Baia Mare a susţinut că a cerut în timpul anchetei penale procurorului de caz să facă testul poligraf şi să aibă loc o confruntare cu denunţătorul, dar acesta a refuzat.

”Vorbim de un procuror care din 2011 îmi orchestrează dosare penale. Din perspectivă politică suntem, parcă, într-un stat cu justiţie stalinistă, din anii 1950, doar tehnologia s-a schimbat. În ziua în care am fost ridicat de DNA mi-am depus candidatura pentru un nou mandat de primar, chiar în ziua aceea DNA s-a găsit să facă ceva? Nu mi-am imaginat în viaţa mea că, fără să faci nimic, poţi să fii executat de instituţiile statului. Am o datorie faţă de familia mea, faţă de comunitatea din Baia Mare, şi mă voi lupta de gât cu ei până la capătul vieţii mele pentru a-i face pe cei care mi-au făcut acest dosar să răspundă. Se va constata că adevăraţii infractori sunt cei de la DNA care mi-au făcut aceste lucruri”, a mai spus Cătălin Cherecheş.

Cătălin Cherecheş a fost arestat preventiv pentru luare de mită în formă continuată de Tribunalul Cluj în 27 aprilie 2016 pe o perioadă de 30 de zile, iar Curtea de Apel Cluj a menţinut această hotărâre. Tribunalul Maramureş a prelungit, în 24 mai 2016, arestul preventiv al acestuia. Cătălin Cherecheş s-a aflat în perioada august – decembrie 2016 în arest la domiciliu, după care a fost plasat sub control judiciar.

Cherecheş a fost reales, în urma alegerilor locale din iunie 2016, în funcţia de primar al municipiului Baia Mare cu peste 70% din voturi, a depus jurământul dar a fost suspendat din funcţie prin ordin al prefectului judeţului Maramureş. Ulterior, instanţa i-a înlăturat interdicţia de a ocupa funcţia de primar, reluându-şi mandatul.