Facturi duble la încălzire în oraşele unde nu mai este termoficare centralizată

La Alba Iulia, oraş în care de un an nu mai există niciun apartament racordat la reţeaua centralizată de încălzire, locuitorii se aşteaptă să primească facturi cel puţin duble la gaz în luna martie, când se face regularizarea consumului.

Maria Costea este o pensionară din Alba Iulia care locuieşte într-un apartament cu două camere, în suprafaţă de aproape 50 de metri pătraţi. Femeia spune că se aşteaptă ca mărirea consumului la încălzire din perioada geroasă să o resimtă în luna martie, când are loc regularizarea consumului.

"În ultima perioadă centrala merge aproape non-stop noaptea. Mă aştept în martie să am factura la gaz de 600-700 de lei. Anul trecut, la regularizarea din luna martie am plătit 350 de lei, iar în ianuarie şi februarie 200-250 de lei. Dar am avut o iarnă blândă, acum nici nu vreau să mă gândesc", a spus Maria Costea.

În aceeaşi scară de bloc, Mihaela Plosca, proprietara unui apartament de trei camere, estimează că iarna acestui an o va costa cu aproape 1.000 de lei mai mult decât cea precedentă.

"Sincer, în ultimele luni am plătit în plus câte 100 de lei la gaz, iar acum am o rezervă pentru luna martie, în care va fi regularizarea consumului. Cred că per total consumul în ianuarie, februarie şi martie va fi dublu comparativ cu anul trecut", a spus Mihaela Plosca.

Marius Berea locuieşte într-o vilă în suprafaţă de aproximativ 190 de metri pătraţi, într-un cartier rezidenţial din Alba Iulia. El spune că de când s-a mutat la casă, în urmă cu aproape zece ani, aceasta este cea mai geroasă iarnă.

"Dacă în anii trecuţi cumpăram lemne de aproximativ 2.000-2.500 de lei şi îmi rămâneau, în această iarnă am cumpărat lemne de 3.000 de lei şi aproape că le-am terminat. Săptămâna viitoare voi cumpăra încă o maşină de lemne. Cred că va trebui să încălzim locuinţa până la mijlocul lunii martie sau poate până în aprilie", a spus Marius Berea.

Mircea Anghel, vecinul lui Marius Berea, a ales o metodă mai modernă de încălzire, respectiv o centrală care funcţionează cu peleţi.

"Este prima iarnă în care folosesc centrala. Am cumpărat peleţi de aproximativ 1.000 de euro şi cred că îmi vor ajunge până la sfârşitul perioadei reci", a spus Mircea Anghel.

La Alba Iulia nu mai există sistem centralizat de încălzire de anul trecut, când ultimele câteva zeci de apartamente dintr-un bloc din centrul municipiului au fost debranşate.

Societatea Dalkia din Alba Iulia era singurul furnizor de agent termic care îşi mai desfăşura activitatea în judeţul Alba. În anul 1990, societatea avea aproximativ 18.000 de abonaţi în Alba Iulia, însă anual a pierdut din clienţi, care au ales să se debranşeze pentru a-şi monta centrale de apartament. Cele mai multe debranşări au fost înregistrate în perioada 2001-2002, când peste 5.000 de familii au renunţat la sistemul centralizat de încălzire.

La Bistriţa, locuitorii - care nu mai sunt abonaţi la sistemul centralizat de încălzire- au plătit în noiembrie şi decembrie aceleaşi sume, însă estimează că facturile vor creşte după ce vor fi citite contoarele şi se va face regularizarea.

Administratorul unui bloc ANL, Aurelia Bodiu, a declarat că în luna ianuarie chiriaşii ANL din blocurile pe care le administrează au plătit 250 de lei la încălzire pentru apartamente cu două camere şi 150-170 de lei pentru garsoniere.

"E foarte greu să fac o estimare cât va veni factura în februarie fiindcă trei luni merge pe estimare şi abia în a patra fac citirile şi regularizează consumul. De exemplu, eu, acasă la mine, care locuiesc într-un bloc vechi, din BCA, trei luni am avut o factură identică la gaz. Atât în noiembrie, cât şi în decembrie 2011, cât şi ianuarie 2012. Au venit acum şi vor face citirile şi sigur îmi vine o factură mai mare luna aceasta. Ce-i drept, am lăsat şi centrala mai mult. Cred că voi avea un consum mai mare cu circa o sută de metri cubi. În ianuarie am plătit 190 de lei, iar acum probabil că voi plăti spre 400 de lei numai la gaz", a declarat Aurelia Bodiu.

În prezent, bistriţenii se încălzesc cu centrale termice proprii pe gaz, singurele care au centrale de scară fiind blocurile ANL şi instituţiile.

Firma de termoficare a oraşului Bistriţa, SC Proditerm SA, a intrat în faliment la începutul anului 2007 din cauza datoriilor către furnizorii de utilităţi. Ulterior, Primăria Bistriţa a continuat să întreţină furnizarea în sistem centralizat a energiei termice, înfiinţând Direcţia de Termoficare Locală, însă un an mai târziu a renunţat să mai presteze acest serviciu considerat nerentabil fiindcă atrăgea lunar datorii de peste 200.000 de lei.

Punctele termice dezafectate au fost ţinta hoţilor de fier vechi fiindcă nu au mai fost păzite, iar multe sunt într-o avansată stare de degradare.

La Sibiu, unde nu mai sunt apartamente branşate la sistemul centralizat, facturile pentru încălzire au crescut cu câteva zeci de lei în luna decembrie, faţă de noiembrie, însă oamenii se aşteaptă ca din cauza gerului din ianuarie facturile să li se dubleze.

În municipiul Sibiu aproape toate locuinţele s-au debranşat de la sistemul centralizat de încălzire încă în perioada anului 2000, având acum centrale de apartament.

Facturile pe care le-au plătit sibienii pentru lunile noiembrie şi decembrie au diferit de la caz la caz, în funcţie de suprafaţa apartamentului şi consumul înregistrat. Astfel, pentru un apartament de 50 de metri pătraţi într-un bloc vechi din oraş, o familie a plătit, pentru luna noiembrie, 140 de lei, iar pentru decembrie 165 de lei. Pentru aceeaşi suprafaţă, o familie care locuieşte într-un apartament la casă a plătit 220 de lei, respectiv 260 de lei.

Pentru un apartament de 110 metri pătraţi într-un bloc nou din oraş o familie a plătit aproximativ o sută de lei pentru lunile noiembrie şi decembrie, dar la regularizare a primit o factură de peste 400 de lei. Pentru un apartament la casă, în suprafaţă de o sută de metri pătraţi, o familie a plătit 250 de lei pentru noiembrie şi 386 de lei pentru decembrie, în condiţiile în care locatarii susţin că au făcut economii oprind centrala.

O categorie aparte în municipiul Sibiu sunt aproximativ 1.100 de familii, dintre care peste 200 ocupă locuinţe sociale, care sunt încă branşate la centrale de cartier. Agentul termic le este furnizat acestor familii de două societăţi aflate în subordinea Consiliului Local: SC Energie Termică, cu 245 de abonaţi şi Energosib, cu 912 abonaţi.

În iarna 2010- 2011, la prima societate preţul de producţie a gigacaloriei era de 286,42 lei şi s-a menţinut şi în acest an, iar la Energosib era de 338,59 lei pentru o gigacalorie. Preţul de producţie a gigacaloriei la Energosib în această iarnă a mai crescut, fiind, potrivit oficialilor Primăriei Sibiu, de 346,15 lei.

În toamna anului 2011, Consiliul Local Sibiu a adoptat o hotărâre în care a stabilit că preţul pe care-l va plăti populaţia pentru o gigacalorie va fi de 265,34 de lei, diferenţa urmând să fie suportată din bugetul local.

"Odată ce Guvernul a eliminat subvenţia la încălzire pe care o acorda până în această iarnă, Consiliul Local a decis să suporte din bugetul local diferenţa între preţul pe care-l plăteşte populaţia şi preţul de producţie, deoarece diferenţa este destul de mare", a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Mirela Gligore, purtător de cuvânt al Primăriei Sibiu.

Potrivit acesteia, niciuna dintre fostele centrale de cartier din perioada comunistă nu se mai află în proproprietatea Primăriei.

Preşedintele Asociaţiei de Pensionari "Solidaritatea" din Sibiu, Gheorghe Georgescu, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că toţi pensionarii discută doar despre cât au de plătit pentru gaz.

"Toată lumea se plânge că abia face faţă cheltuielilor, că pensiile sunt mici, că nu au bani de medicamente, dar întreţinerea trebuie plătită. Cei mai mulţi pensionari opresc centrala de mai multe ori pe timpul zilei sau noaptea şi mai bine se îmbracă mai gros. Altfel nu au cum face economie", a spus Gheorghe Georgescu.

Acesta a afirmat că locuieşte într-un apartament de 70 de metri pătraţi, la casă, pentru încălzirea căruia a plătit pe lunile noiembrie şi decembrie în jur de 200 - 300 de lei.

"În ianuarie mi-a venit factura cu regularizarea şi suma de plată este de 1.000 de lei. La cât de frig a fost în ianuarie a trebuit să facem mai mult foc. Mă aştept la o factură la fel de mare şi pentru luna ianuarie. Om vedea cum reuşim să plătim. E vai de capul nostru. Noi pensionarii suntem cei mai necăjiţi şi supăraţi în legătură cu aceste facturi de întreţinere şi cu costul mare al gazului", a spus Gheorghe Georgescu.

Din cauza gerului din luna ianuarie, când temperaturile au scăzut noaptea frecvent sub minus 20 de grade Celsius, iar ziua nu au depăşit minus 10 grade, sibienii estimează că vor plăti mult mai mult pentru gaz.

"Pe luna noiembrie am avut de achitat o factură de 180 de lei, iar în ianuarie am plătit, pentru consumul de gaz din decembrie, 352 de lei. Aştept ultima factură, pentru consumul din ianuarie, probabil undeva în jurul sumei de 500 de lei", a declarat Anca Roman, proprietara unui apartament de două sute de metri pătraţi din municipiul Sibiu.

Ea are o fetiţă de şase ani şi spune că nu-şi permite să oprească centrala pentru a face economie.

În municipiul Sibiu, în anul 1989 erau 22 de centrale de cartier şi şase puncte termice.

La începutul anilor 2000, populaţia s-a debranşat masiv, înregistrându-se situaţii în care, în acelaşi an, au cerut debranşarea 80 la sută dintre abonaţii unei centrale de cartier. În anul 2004, datoriile celor care au rămas branşaţi la sistemul centralizat se ridicau la peste 10 miliarde de lei vechi.

Punctele termice şi centralele de cartier au fost vândute, în perioada 2004 - 2008, în locul lor apărând blocuri, parcări, supermarketuri sau sedii de firme.

Nici în municipiul Sfântu Gheorghe sistemul centralizat de furnizare a energiei termice nu mai funcţionează din 2005, astfel că pe durata iernii facturile la gaz sunt cele care îi pun la mari cheltuieli pe locuitori, care se aşteaptă să plătească mai mult cu cel puţin 40 la sută faţă de noiembrie, mai ales că s-au înregistrat şi temperaturi de minus 32 de grade Celsius.

Oamenii spun că pentru luna decembrie au avut facturi la gaz cu peste 30 la sută mai mari faţă de cele pentru luna noiembrie, iar acum estimează cheltuieli mult mai mari, având în vedere temperaturile extrem de scăzute din ultima perioadă.

Spre exemplu, pentru un apartament cu două camere într-un bloc neizolat termic factura la gaz aproape s-a dublat pentru luna decembrie faţă de noiembrie, ajungând la aproximativ 300 de lei. Pentru un apartament cu trei camere într-un bloc termoizolat, factura a fost în jur de 120 de lei pentru luna noiembrie, iar pentru decembrie a ajuns la peste 300 de lei. Pentru un apartament cu patru camere, o familie a plătit peste 400 de lei pentru luna decembrie, în condiţiile în care face economie, fiind vorba despre pensionari.

"Pentru a stimula cetăţenii să îşi reabiliteze termic locuinţele, conducerea Primăriei Sfântu Gheorghe acordă facilităţi la plata impozitelor către bugetul local. Astfel, potrivit unei hotărâri a Consiliului Local, cei care vor investi în reabilitarea termică a locuinţelor vor putea beneficia timp de şapte ani de o scutire de sută la sută la plata impozitelor pe clădiri. Această facilitate se acordă atât celor care locuiesc la case, cât şi în blocuri, însă aceştia din urmă nu vor putea face lucrările în mod individual, ci vor trebui să le realizeze integral, pe toată faţada, împreună cu ceilalţi locatari.

Şi la Zalău majoritatea populaţiei s-a debranşat de la sistemul centralizat de încălzire în perioada 1998-2000, locuinţele fiind încălzite cu centrale pe gaz şi pe lemne. De asemenea, peste 600 de apartamente de bloc sunt racordate la RFV Distriterm, investitor din Ungaria care a intrat pe piaţa locală în 2010.

Facturile pe care le-au plătit locuitorii din Zalău pentru lunile noiembrie şi decembrie au diferit, în funcţie de suprafaţa apartamentului şi de consumul înregistrat. Astfel, pentru un apartament de 65 de metri pătraţi, o familie din Zalău a achitat, în noiembrie, 240 de lei, în timp ce în decembrie a plătit 280 de lei. "În noiembrie am plătit 240 de lei, iar în decembrie 280 de lei. Am calculat că ne va veni, cu regularizarea, peste 400 de lei pe factura din ianuarie, pentru că centrala a mers aproape continuu. A fost foarte frig şi nu s-a putut sta în casă fără ca locuinţa să fie încălzită. Oricum, mai bine dăm banii pe întreţinere, decât pe tratamente şi pe la medici", a declarat corespodentului MEDIAFAX proprietara apartamentului, Alexandra Mureşan.

O altă familie, cea a Gherghinei Florea, a achitat pentru un apartament în suprafaţă de 54 de metri pătraţi facturi la întreţinere de 150 de lei în noiembrie şi 190 de lei în decembrie.

"Am bunica bolnavă, stă la mine în perioada iernii şi nu pot lăsa locuinţa neîncălzită. Pentru cele două camere şi pentru bucătărie am achitat 150 de lei şi 190 de lei, în noiembrie şi decembrie, şi mă aştept să vină şi mai mult în ianuarie. Chiar dublu. A fost mult mai frig şi mă aştept la o factură de două ori mai mare pe ianuarie", a declarat Gherghina Florea.

Proprietarul unui apartament de 100 de metri pătraţi a achitat în noiembrie şi decembrie facturi la întreţinere de circa 80 de lei, dar se aşteaptă ca la regularizare să primească o factură de circa 350-400 de lei.

Proprietarul unei case în suprafaţă de 210 metri pătraţi din Zalău, Aurel Popan, a achitat o factură la întreţinere de 360 de lei, pentru luna decembrie, şi estimează că, pentru ianuarie, costul întreţinerii va fi cu 30 la sută mai mare.

"Eu nu plătesc foarte mult pentru că am casa nou construită şi materialele sunt de calitate. Am insistat foarte mult la izolaţie, am folosit cel mai scump polistiren, ştiind că îmi voi recupera investiţia iniţială la plata facturilor. Altfel, sunt convins că mi-ar fi venit de două, trei ori mai mult. În plus, am grijă ca pe timpul zilei, când nu suntem acasă, să opresc centrala", a declarat Aurel Popan.

Pe lângă apartamentele şi casele încălzite cu centrale pe gaz, în Zalău există aproximativ 600 de locuinţe şi 48 de instituţii publice racordate la sistemul centralizat de termoficare al RVF Distriterm, companie din Ungaria intrată pe piaţa din Zalău în 2010.

Purtătorul de cuvânt al RFV Distriterm, Balogh Katalin, a declarat că preţul de facturare al gigacaloriei către populaţie este de 170 lei, diferenţa până la preţul de producţie a gigacaloriei - 433,04 lei - fiind subvenţionată de Consiliul Local Zalău. Aceste tarife au fost practicate de companie şi în sezonul rece trecut, a precizat Balogh Katalin.

Preşedintele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Zalău, Ioan Ivaşcău, spune că facturile la întreţinere sunt cel mai greu de achitat de către pensionari, iar cei care se împrumută recurg la această soluţie în special pentru a putea achita facturile la căldură.

"Facturile la întreţinere din această iarnă au fost mai mari ca iarna trecută, iar factura pentru ianuarie va fi cu siguranţă mai mare decât cele care ne-au venit până acum, dat fiind consumul mai mare înregistrat odată cu instalarea gerului, începând din a doua jumătate a lunii ianuarie, şi preţul gazelor. Ştiu că toţi pensionarii care sunt înscrişi la noi vin şi iau împrumuturi din care achită mai întâi facturile la întreţinere, care sunt presante. Următoarele pe lista priorităţilor sunt facturile la apă şi cumpărarea medicamentelor", a declarat preşedintele CARP Zalău, Ioan Ivaşcău.