Facultăţile de Istorie din România îşi exprimă dezacordul faţă de reducerea numărului de ore de istorie. Memoriu adresat ministrului Educaţiei

„Ne exprimăm dezacordul faţă de propunerile de modificare a planurilor cadru, care nu pornesc de la o proiecţie nouă asupra conţinuturilor, de la finalităţile procesului educativ şi de la o dezbatere asupra structurii programelor, ci mai curând de la simpla reducere a numărului de ore pentru disciplina Istorie. Schimbările propuse pentru această disciplină vin într-un context intern şi internaţional în care extremismele, discursul de tip totalitar şi derapajele ideologice şi politice ar trebui să impună nu reducerea numărului orelor de Istorie, ci, dimpotrivă, creşterea lor, cu o adaptare adecvată a programelor şi conţinuturilor, pentru a consolida formarea civică a tinerilor”, se arată în memoriul adresat ministrului Educaţiei şi Cercetării, Daniel David.

Facultăţile de Istorie transmit că doresc un dialog constructiv cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, astfel că propun măsuri care urmăresc aşezarea mai potrivită a planurilor cadru înaintate spre dezbatere publică, pornind de la următoarele argumente:

1) Istoria reprezintă atât una din garanţiile formării individuale a viitorilor cetăţeni ai acestei ţări, cât şi un element fundamental al identităţii naţionale.

2) Istoria universală şi istoria românilor, prin studierea trecutului, ajută în primul rând la înţelegerea prezentului şi la elaborarea unor strategii pentru viitor. O clasă politică nu poate acţiona în mod adecvat pentru binele statului şi al cetăţenilor săi fără cunoaşterea istoriei.

3) Disciplinele Istoria evreilor. Holocaustul şi Istoria comunismului, importante pentru dezvoltarea competenţelor civice ale elevilor, NU pot fi înţelese fără studierea aprofundată, în patru ani de zile, a istoriei universale şi a istoriei românilor. Cele două discipline nou introduse la clasele a XI-a şi a XII-a sunt complementare disciplinelor mari de Istorie, abordând evoluţii de cultură şi civilizaţie, societate şi politică, care nu pot fi percepute corect de elevi fără a cuprinde contextul mai larg în care s-au desfăşurat, context dat de procesele istorice complexe explicate de istoria universală şi istoria românilor.

4) Disciplina Istorie contribuie prin specificul său la atingerea a patru dintre cele opt competenţe principale enunţate prin recomandările europene adoptate în 2018 (vezi Council Recommendation of 22 May 2018 on key competences for lifelong learning, 2018/C 189/01), preluate şi în Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023: competenţa personală, socială şi a învăţa să înveţi, competenţa de sensibilizare şi exprimare culturală, competenţa de citire, scriere şi înţelegere a mesajului, competenţa civică, juridică şi de protejare a mediului.

5) Disciplina Istorie este utilă elevilor indiferent de parcursul profesional al acestora, asigurând rute de profesionalizare în acord cu nevoi şi cerinţe ale pieţei muncii. Istoria promovează ideea de cetăţenie şi spirit civic, opţiunea pentru democraţie şi toleranţă, care trebuie să caracterizeze toţi elevii indiferent de profilul sau specializarea urmate. Această formare trebuie să fie permanentă, fiind cu atât mai necesară cu cât în ciclul superior al liceului (în clasele a XI-a şi a XII-a) elevul devine major, cu toate drepturile şi responsabilităţile ce decurg din calitatea de cetăţean, conform Constituţiei. Competenţele pe care disciplina Istorie le formează în acest sens sunt: dezvoltarea înţelegerii contextului istoric recent, cunoaşterea valorilor democratice, importanţa drepturilor şi libertăţilor fundamentale, identificarea elementelor de propagandă, manipulare şi control social, recunoaşterea riscurilor proliferării extremismului şi ideologiilor totalitare în alte contexte, inclusiv cele din societatea actuală, dezvoltarea empatiei şi înţelegerii sociale, formarea şi consolidarea identităţii naţionale. Nu în ultimul rând, Istoria contribuie la dezvoltarea unei gândiri critice, fundamentală în momentul actual pe care îl parcurge societatea românească.

6) Eliminarea Istoriei ca materie obligatorie la Bacalaureat pentru profilul umanist, specializarea Filologie, este o decizie absolut surprinzătoare şi care va avea multiple consecinţe negative. Gândirea şi cunoaşterea istorică fac parte din nucleul solid al educaţiei umaniste europene de secole, fiind fundamentul concepţiei noastre despre lume, societate şi cultură.

7) Dispariţia disciplinei Istorie din trunchiul comun în clasele a XI-a şi a XII-a va conduce la situaţia în care elevii din cadrul mai multor profiluri şi specializări să fie limitaţi la a o studia doar în primele două clase din învăţământul liceal. Principalele efecte ale acestei posibile decizii vor fi: limitarea contextului în care elevii vor putea să dobândească sau, după caz, să consolideze elemente de cultură generală; restrângerea cultivării unor valori democratice exact la vârsta la care mulţi tineri încep să conştientizeze importanţa acestora şi să devină cetăţeni cu drept de vot responsabili; un impact negativ asupra modului în care elevii se vor pregăti pentru examenul de Bacalaureat şi concursuri şcolare, cei interesaţi fiind dezavantajaţi prin reducerea numărului de ore; o diferenţiere între absolvenţi, raportat la un minim de cunoaştere istorică.

8) Segmentul curricular CDEOŞ – Curriculum la decizia elevului din oferta şcolii, deşi ar putea fi utilizat în vederea recuperării unor ore în anumiţi ani de studiu, conduce la situaţia în care profesorul de Istorie se afla în imposibilitatea de a prevedea numărul de ani şi de ore alocate pentru disciplina predată. În această situaţie cei care ar fi afectaţi nu ar fi profesorii, care ar avea posibilitatea să-şi întregească normele prin CDEOŞ, ci elevii, văduviţi atât de cunoştinţe istorice, cât şi de competenţele create prin intermediul studierii acestei discipline şcolare, atât de necesare în actualul context.

9) Disciplina Istorie este predată în ţările Uniunii Europene la toate nivelurile de studiu, în toţi anii şi la toate specializările. Potrivit rapoartelor recente (a se vedea https://rm.coe.int/2023-coe-ohte-general-report-en-volume-2/1680b17531), Istoriei îi sunt alocate în majoritatea ţărilor de pe continent 2 ore pe săptămână, ceea ce face ca propunerea recentă din România de eliminare a disciplinei din trunchiul comun să fie în contradicţie cu tendinţele europene. Importanţa strategică pe care o are studierea acestei discipline la nivel naţional nu poate fi în dezacord cu tendinţele şi proiectele europene.

10) Dacă modul de predare şi desfăşurare a lecţiilor este considerat astăzi neatractiv, considerăm că, în primul rând, ar trebui iniţiată o dezbatere privind schimbarea programei şcolare, şi nu a planului-cadru. De-a lungul ultimilor ani, profesorii de Istorie au atras atenţia cu privire la incoerenţa tematică din programa clasei a XI-a, iar cea de clasa a XII-a este considerată încărcată, fiind necesară decongestionarea ei. Soluţia ar fi dată de învăţarea istoriei românilor în ultimele două clase de liceu, cu o programă adecvată, pentru a cărei elaborare specialiştii Facultăţilor de Istorie îşi arată deplina disponibilitate, alături de colegii din învăţământul preuniversitar.

Propunerile facultăţilor de Istorie

1) În strânsă legătură cu observaţiile anterioare, propunem reintroducerea disciplinei Istoria românilor. Acest lucru ar crea conexiuni între educaţia tinerei generaţii şi generaţiile anterioare, ar ajuta la formarea unui sentiment de identitate colectivă, incluzând sentimentul apartenenţei la cultura europeană şi cea universală.

2) Propunem studierea în clasele a IX-a şi a X-a a disciplinei Istoria universală, iar în clasele a XI-a şi a XII-a Istoria românilor, la toate liceele, indiferent de profil, în trunchiul comun al disciplinelor. Din această perspectivă, nu considerăm necesară detaşarea liceelor tehnologice de cele teoretice, deoarece învăţarea Istoriei este fundamentală pentru formarea ca viitori cetăţeni a elevilor, o diferenţiere în funcţie de profil având potenţiale consecinţe negative în planul manifestării civice ulterioare.

3) Susţinem necesitatea şi importanţa studierii disciplinelor Istoria evreilor. Holocaustul şi Istoria comunismului, iar predarea acestora urmând să se facă în strânsă corelaţie cu ramurile mari din trunchiul comun.

4) Este necesară păstrarea probei la disciplina Istorie în cadrul examenului de Bacalaureat la specializările de ştiinţe socio-umane.

5) Pentru trunchiul comun, disciplina Istorie, propunem următorul număr de ore alocat fiecărei filiere, profil şi specializări: 

Istoriei ca disciplină îi poate fi alocat prin planurile cadru un loc în conformitate cu importanţa şi statutul pe care îl merită prin reducerea curriculumului de specialitate şi mărirea ponderii trunchiului comun, fără ca acest lucru să afecteze ponderea celorlalte discipline. Prin urmare, solicităm Ministerului Educaţiei şi Cercetării o reevaluare urgentă a deciziei privind reducerea orelor de Istorie, insistând asupra necesităţii unui curriculum echilibrat, care să acorde importanţa cuvenită acestei discipline, fundamentală pentru formarea viitorilor cetăţeni. Propunem, de asemenea, o discuţie asupra programei şcolare la disciplina Istorie, fără de care atribuirea unui număr de ore prin planurile cadru nu face altceva decât să schimbe forma, nu şi conţinutul, şi să antagonizeze profesorii de la diferite discipline.

Semnatarii memoriului

Prof. univ. dr. Lucreţiu-Ion Bîrliba, Decan, Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi                                    

Conf. univ. dr. Matei Gheboianu, Decan, Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti 

Prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta, Decan, Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca    

Lect. univ. dr. Andrei Stavilă, Prodecan, Facultatea de Litere, Istorie, Filosofie şi Teologie a Universităţii de Vest din Timişoara    

Lect. univ. dr. Anamaria Tudorie, Director Departament Istorie, Patrimoniu şi Teologie Protestantă Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu 

Prof. univ. dr. Sorin-Liviu Damean, Decan, Facultatea de Ştiinţe Sociale a Universităţii din Craiova 

Prof. univ. dr. Florin Pintescu, Decan, Facultatea de Istorie, Geografie şi Ştiinţe Sociale a Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava 

Conf. univ. dr. Daniel Citirigă, Decan, Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii „Ovidius” din Constanţa 

Prof. univ. dr. Cristian Nicolae Apetrei, Decan, Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi      

Prof. univ. dr. Daniel Dumitran, Director de Departament, Facultatea de Istorie, Litere şi Ştiinţe ale Educaţiei a Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia 

Prof. univ. dr. Gabriel Moisa, Decan, Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării Universitatea din Oradea

Conf. univ. dr. Constantin Augustus Bărbulescu, Decan, Facultatea de Teologie, Litere, Istorie si Arte, Universitatea Politehnica Bucureşti 

Acad. Prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române        

Acad. Prof. univ. dr. Victor Spinei, Preşedintele Secţiei Istorice şi Arheologie a Academiei Române