Fără struguri pe etichetele unor băuturi

Ministerului Agriculturii a elaborat un proiect de ordin pentru reglementarea băuturilor fermentate, altele decât berea şi vinul (categorie în care intră, de exemplu, cidrul), care cuprinde norme de producţie, dar şi de etichetare, denumire şi comercializare. Normele interzic folosirea unor cuvinte sau simboluri asociate cu vinurile, pentru a evita confuziile.

Astfel, etichetarea, publicitatea şi prezentarea acestor băuturi nu trebuie să cuprindă cuvinte, desene, elemente figurative identice ori similare cu cele utilizate pentru descrierea sau prezentarea unui vin, soi de struguri, a unui areal de producţie, a unei categorii de calitate, a unei indicaţii geografice sau denumiri de origine controlată care pot crea confuzii sau induce în eroare consumatorii.

Totodată, denumirea comercială, mărcile, precum şi informaţiile înscrise pe etichete nu trebuie sa cuprindă cuvinte precum "crama", "castel", "chateau", "podgorie", "mustărie", "colinele", "terasele", "plaiul", "podişul", "pivniţa" sau elemente figurative sau înscrisuri utilizate pentru descrierea şi prezentarea unui vin, soi de struguri, a unei zone viticole, a unei categorii de calitate, indicaţii geografice sau denumiri de origine controlată.

Nu este permisă nici folosirea unor cuvinte sau parţi de cuvinte utilizate în denumirea soiurilor de vin cum ar fi Sauvignon, Muscat, Ottonel, Fetească, Regală, Alba, Blanc, Noir, Negru, Grasă, şi altele asemenea.

"Reprezentarea grafică a strugurilor, viţei-de-vie sau a părţilor vegetale din acestea pe etichete, contraetichete, banderole sau pe alte materiale de promovare nu este permisă", se arată în proiect.

Denumirea băuturilor fermentate, altele decât berea şi vinul, poate fi însoţită de menţiunile sec, demidulce sau dulce, în funcţie de conţinutul de zahăr.

Proiectul de ordin stabileşte şi unele nome de producţie.

În document se arată că "«băutura fermentată» este băutura alcoolică nedistilată obţinută în exclusivitate prin fermentarea unor materii prime sau produse agricole".

Materiile prime utilizate sunt fructele din plantaţii de arbuşi (afine, agrişe, coacăze, mure, zmeură, etc), fructe din plantaţii pomicole (mere, pere, prune, etc.), plante medicinale, aromatice (mentă, salvie, pelin etc.) şi produse şi subproduse agricole din cultură sau floră spontană (cereale, miere, tărâţe de grâu, sucuri de fructe şi sucuri de legume).

Proiectul menţionează că este interzisă utilizarea la fabricare a zahărului sau a altor produse similare, în scopul creşterii potenţialului alcoolic, folosirea vinului şi a mustului de struguri, a alcoolului etilic, distilatelor, rachiurilor sau a băuturilor spirtoase.

În schimb, este permisă aromatizarea cu substanţe aromatizante naturale şi/sau produse aromatizante naturale şi/sau substanţe aromatizante identice cu cele naturale, la fel ca şi utilizarea unuia sau mai multor conservanţi, acidifianţi, coloranţi, caramel, şi îndulcitori alimentari, în limite admise legal.

Este permisă îndulcirea cu zahăr semi-alb, zahăr alb, zahăr alb rafinat, zahăr caramelizat, miere şi sirop de roşcovă.

"Băuturile definite în prezentele norme sunt realizare în baza specificaţiei tehnice sau a standardului de firmă, în care se specifică caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice, condiţiile privind etichetarea, îmbutelierea, comercializarea şi denumirea comercială, cu respectarea reglementărilor comunitare şi naţionale", se mai arată în document.

Proiectul de ordin este în dezbatere publică.