Femei în statistică: 51,1% din totalul populaţiei din România. Care este speranţa de viaţă a unei femei născute în România

În mediul urban, ponderea femeilor din ţara noastră este mai pronunţată decât în cel rural; peste 5 milioane de femei locuiesc la oraş, reprezentând 52,4% din totalul populaţiei urbane. În mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,5%.

Populaţia feminină este mai “îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,3 ani: vârsta medie naţională: 42,2 ani; vârsta medie feminină: 43,9 ani; vârsta medie masculină: 40,6 ani.

Populaţia feminină a avut o pondere mai mare decât populaţia masculină în 40 de judeţe, excepţie făcând judeţele Vaslui şi Tulcea.

Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) în populaţia feminină a judeţelor au fost înregistrate în judeţele Teleorman, Vâlcea şi Brăila, iar cele mai scăzute în Iasi şi Ilfov.

Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul urban (50,1% din totalul femeilor de 65 ani şi peste).

Contingentul feminin fertil, format din femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 ani, număra 4.260 mii persoane, potenţialele mame reprezentând, astfel, 43,2% din totalul populaţiei feminine rezidente la 1 ianuarie 2020.

Rata totală de fertilitate la nivel de ţară a fost de 1,8 copii născuţi-vii la o femeie de vârstă fertilă 15-49 ani. În anul 2019 cele mai mari rate totale de fertilitate (născuţi-vii la o femeie de vârstă fertilă 15-49 ani din populaţia rezidentă) s-au înregistrat în judeţele Vaslui (3,1‰), Sălaj (2,4 ‰) şi Suceava (2,3 ‰) şi iar cele mai scăzute în judeţele Ilfov (1,4‰) şi Cluj (1,3‰).

În anul 2019 numărul de născuţi-vii (cu reşedinţa obişnuită în România) a fost de 199.720 copii, rezultând o rată a natalităţii de 10,3 născuţi-vii la 1000 de locuitori. România se situează printre ţările cu o rată a natalităţii mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata natalităţii în UE-284 a fost în anul 2019 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 9,5‰.

Tendinţa din anii anteriori s-a păstrat şi în 2019, născându-se mai mulţi băieţi decât fete, cu un raport de masculinitate de 105 băieţi la 100 fete.

Faţă de anul 2018, în anul 2019, rata natalităţii a înregistrat o scădere, în mediul urban de la 10,7‰ la 10,6‰, iar în mediul rural rata natalităţii a fost egală ca cea din anul 2018 (10,0‰). În anul 2019, rata de natalitate din mediul rural a fost inferioară celei din mediul urban continuând tendinţa înregistrată în ultimii ani.

În anul 2019 vârsta medie a mamei la naştere (28,8 ani) şi la prima naştere (27,6 ani) a fost în uşoară creştere faţă de anul precedent (28,7 ani şi respectiv 27,4 ani), menţinânduse tendinţa de amânare a naşterii.

Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (27,2 ani) comparativ cu cele din urban (30,0 ani). Decalajul între urban şi rural se menţine şi în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naştere (29,1 ani în urban şi 25,2 ani în rural). Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naştere se situează între 24,7 ani în judeţul Călăraşi şi 30,8 ani în Municipiul Bucureşti. Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti (31,5 ani), iar cea mai scăzută în judeţul Călărsţi (26,5 ani).

Comportamentul reproductiv al femeilor diferă în raport cu statutul lor ocupaţional. Deşi ponderea copiilor născuţi de către mame casnice (33,0% în anul 2019) se situează la un nivel destul de ridicat, se constată o scădere comparativ cu anul anterior (34,2% în anul 2018). Un procent de 52,4% născuţi-vii au avut mame salariate. În anul 2019, în mediul rural, 48,3% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice, iar în mediul urban 20,6% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice.

În anul 2019 continuă tendinţa de creştere a ponderii născuţilor-vii de către femeile cu nivel superior de educaţie - cel puţin cu studii universitare (30,4%) şi ponderea născuţilor-vii de către mamele cu nivel de educaţie mediu: profesional, liceal şi postliceal (35,6%).

Speranţa de viaţă la naştere a femeilor, în anul 2019, a fost de 79,5 ani  (80,3 ani în urban şi 78,5 ani în rural).

În anul 2019, rata nupţialităţii a fost de 5,8 căsătorii la 1000 locuitori. Din totalul de 128.610 căsătorii, cele mai multe s-au oficiat în luna august (23.044 căsătorii), iar cele mai puţine în luna februarie (5.306 căsătorii). România se situează printre ţările cu o nupţialitate mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata nupţialităţii în UE-28 a fost în anul 2016 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 4,4‰.

Vârsta medie la căsătorie în anul 2019 se menţine la valoarea din anul 2018 în cazul femeilor (30,6 ani), dar cunoaşte o tendinţă de scădere la bărbaţi de la 33,8 ani în anul 2018, la 33,7 ani în anul. Vârsta medie la prima căsătorie a scăzut, de asemenea, în anul 2019. Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 28,3 ani la femei şi 31,6 ani la bărbaţi.

În anul 2019, s-au înregistrat 30.197 divorţuri, cu o rată a divorţialităţii de 1,4 divorţuri la 1000 locuitori. Totuşi, nivelul divorţialităţii se menţine relativ scăzut comparativ cu alte ţări europene, confirmând caracterul de stabilitate al familiei în societatea românească, dacă avem în vedere că rata divorţialităţii în UE-28 a fost în anul 2016 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 1,9‰. Ponderea primului divorţ în numărul total al divorţurilor a fost de 93,9% pentru femei şi de 93,5% pentru bărbaţi. Din repartizarea pe grupe de vârstă şi sexe a persoanelor care au divorţat se poate observa că femeile din grupa de vârstă 30-34 ani (19,2%) şi bărbaţii din grupa 40-44 ani (20,0%) au avut cea mai mare pondere. Vârsta medie la divorţ a fost de 39,5 ani pentru femei şi 43,2 ani pentru bărbaţi.

În ceea ce priveşte participarea populaţiei la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2020, relevă faptul că populaţia ocupată era de 8555 mii persoane; dintre acestea, femeile reprezentau 42,6%.

Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că: 1,9% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori; 20,3% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate; 8,3% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic; 6,3% au avut statutul de funcţionari administrativi; 23,8% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor; 18,4% şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit; 7,1% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi; 13,9% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.

În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 25,9% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,6% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 41,6% au absolvit liceul, iar 12,1% şcoli profesionale şi de ucenici.

În anul 2020, 90,5% dintre femeile de 16-74 ani au folosit internetul în ultimele 3 luni.

Navigarea pe internet, în interes personal, are ca principal scop participarea la reţelele de socializare, 83,9% în totalul femeilor în vârstă de 16-74 ani care au folosit internetul în ultimele 3 luni, fiind urmat de efectuarea apelurilor video sau vocale pe internet (72,4%), găsirea de informaţii despre bunuri sau servicii (58,6%), trimiterea de e-mailuri (51,3%), căutarea de informaţii despre sănătate (45,2%) ṣi citirea online a site-urilor de ṣtiri (44,4%)