Femeile rome, discriminate, nu se afirmă politic din cauza "complexului Elena Ceauşescu"

Zeci de persoane de etnie romă participă, timp de două zile, la lansarea unui proiect european a cărui noutate "absolută" constă, potrivit organizatorilor, în abordarea strategică privind femeile rome, care reclamă frecvent discriminarea, în timp ce unii bărbaţi le acuză că nu-şi asumă identitatea.

Proiectul "Incluziunea socială a femeilor rome" este considerat de către Asociaţia Femeilor Rome din România o premieră în UE , întrucât ţara noastră iniţiază prima politică publică cu focus pe această categorie de minorităţi.

"Este cutremurător să vezi că femeile rome sunt complet excluse din domeniul educaţional, au probleme de sănătate, nu au locuri de muncă sau le găsesc foarte greu, în condiţiile în care ea este, de fapt, stâlpul familiei. Dacă ea suferă, atunci toată familia suferă", a spus moderatorul evenimentului, Mihaela Zătreanu, directorul Centrului Naţional de Cultură a Romilor.

Ea consideră că pentru femeia romă este destul de greu să aibă o carieră de succes.

"Acum sunt director, dar am trecut prin foarte multe momente grele. A fost nevoie, la un moment dat, să îmi asum identitatea şi chiar să îmi scriu în frunte că sunt romă. S-a întâmplat atunci când am dat concurs de admitere la liceul pedagogic din Bucureşti. Am ales acel loc, deşi se intra foarte greu la liceul pedagogic, pentru că am vrut să mă formez ca educator pentru copiii romi. Pe lângă examenele destul de grele, trebuia să ştiu foarte bine limba romani. Am înfruntat toate problemele cu fruntea sus", a povestit Mihaela Zătreanu.

Ea crede că, de fapt, toate problemele pe care le-a întâmpinat au reuşit s-o întărească, pentru că avea un scop, să-şi ajute semenii, dar şi familia.

"Cred că am reuşit să mă întăresc, să ignor înţepăturile din stânga şi dreapta pentru a avea un trai mai bun personal şi să fiu utilă şi celorlaţi. Cred că a trebui să asum, să conturez foarte clar ce doresc pentru mine şi încerc să conturez cum aş putea să îi ajut pe ceilalţi. Nu am rămas la nivel de educatoare. A fost doar o etapă din viaţa mea", a mai povestit directorul Centrului Naţional de Cultură a Romilor.

Munca de educatoare a ajutat-o să înţeleagă care sunt nevoile copilului rom şi cum ar trebui el educat. Apoi, pentru că numărul cadrelor didactice de etnie romă a început să crească, şi-a mutat preocupările spre altă etapă.

"Pentru că numărul cadrelor didactice rome se mărea, am crezut că pot sprijini sistemul. Am scris manuale şcolare pentru predare limbii romani, am lucrat inspector în MECTS, la rândul meu fac formare pentru profesorii romi şi chiar neromi. Acum sunt director la Centrul Naţional de Cultura Romilor din subordinea Ministrului Culturii. Pe lângă programe culturale, facem cercetări pentru a identifica nevoile grupurilor de romi, încerc să îmbin educaţia cu cultura", a mai spus Zătreanu.

Există între 400 şi 600 de cadre didactice rome la nivel naţional, cele mai multe în învăţământul primar, potrivit unor statistici mai vechi ale MECTS. "Din păcate, sunt puţine educatoare rome, mai multe fiind cadre didactice care predau limba romani", a mai spus moderatoarea lansări proiectului european privind femeile rome.

Un singur bărbat a luat cuvântul în deschiderea evenimentului, şi acesta a reuşit să le supere pe participante spunând că "nu există nicio femeie romă care să-şi asume cu mândrie identitatea".

"Din păcate, nu avem femei rome în Parlament. Nu există nicio femeie romă care să-şi asume cu mândrie identitatea", a spus consilierul Vili Oaie, reprezentatul etniei rome pe lângă Prefectura Ilfov.

"Nu ştiu în Ilfov câte femei rome cu studii superioare sau cu studii medii sunt. Nu ştiu cum stăm", a mai spus Vili Oaie.

De cu totul altă părere au fost însă femeile prezente la lansarea proiectului. Ele au spus că nu au dorit să intervină în timpul lansării proiectului, dar că sunt împotriva afirmaţiei acestuia, subliniind că niciodată femeia romă nu şi-a ascuns identitatea.

"Nu, niciodată femeia romă nu şi-a ascuns identitatea. Mă refer la femeia care este promotoare de politici publice, care este coordonatoare de programe. Probabil femeia romă care este într-un partid politic care nu aparţine de mişcarea romilor, poate da. Nu pot să comentez cele spuse de domnul Oaie. Femeia romă are foarte mari probleme, începând cu discriminarea", a fost de părere preşedintele Asociaţiei Femeilor Rome din România, Ioana Viorica Dumitru.

Ea nu a putut preciza cât de profundă este discriminarea femeilor rome.

"Institutul pentru studierea minorităţilor naţionale va face un studiu şi vom vedea. Avem modele de femei care au izbândit în carieră . Una dintre ele este Letiţia Marc, de origine romă, cadru didactic univeristar, preşedinta Asociaţiei Ţigănci pentru Copiii Noştri, din Timişoara", a mai spus Ioana Viorica Dumitru.

La fel de supărată pe Vili Oaie, care le-a acuzat public pe femeile rome că nu-şi asumă cu mândrie identitatea, a fost şi Letiţia Marc.

"Femeia romă este curajoasă, frumoasă, pasională. Nu ascunde identitatea. Cele care o fac, probabil nu se simt rome. Sunt multe intelectuale care vorbesc în spaţiul public", a susţinut Letiţia Marc.

În opinia ei, cele mai grave probleme cu care se confruntă femeia romă în comparaţie cu femeile din celelalte minorităţi rezidă în faptul că ele nu există în spaţiul politic.

"Nu avem destule femei în spaţiul politic. De fapt, nu există femei rome în spaţiul politic. Ele sunt "service room". Am făcut mult această muncă de secretariat. Eu am avut oportunităţi, dar am trecut peste obstacole. Acum sunt alte perspective, dar este o competiţie. Nici femeia română nu şi-a făcut un loc pe competenţe şi pe reprezentare politică şi să vorbească în numele femeilor care au probleme. Nici ele nu au curajul decât în spaţii academice, prin cercetări, nu în spaţiul politic, din păcate", este de părere preşedinta Asociaţiei Ţigănci pentru Copiii Noştri.

Ea crede că reţinerea femeilor de a se afirma în spaţiul politic are drept cauză "complexul Elena Ceauşescu".

"Mai ales în România a fost complexul Elena Ceauşescu şi foarte multe persoane nu au mai vrut să repete istoria, să intre în politic. Apoi, mediul politic este poluat şi, dacă se promovează alte criterii, prea puţine femei rome ajung să le îndeplinească, să vrea să urmeze aceste criterii", a mai spus Letiţia Marc.

Pentru femeile rome prezente la lansarea proiectului, acest document dă speranţe.

Proiectul este finanţat din Fondul Social European, prin programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară 6 - "Promovarea incluziunii sociale", Domeniul major de intervenţie 6.3 - "Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii".

Obiectivul general vizează promovarea incluziunii sociale a femilor rome şi îmbunătăţirea situaţiei acestora prin dezvoltarea structurilor şi mecanismelor de promovare a egalităţii de şanse.

Ca obiectivele specifice, proiectul anunţă analizarea situaţiei femeilor rome din România în cele patru domenii prioritare incluse în Strategia Naţională de Îmbunătăţirea Situaţiei Romilor, cu focus pe educaţie şi muncă, dezvoltarea şi consolidarea de politici, structuri şi mecanisme pentru garantarea respectării aplicării principiului egalităţii de şanse pentru femeile rome la nivel naţional şi local, dar şi promovarea la nivel european şi naţional a unui model de bună practică privind incluziunea socială, egalitatea de şanse şi discriminarea multiplă, având ca model femeia romă.

Totodată, proiectul vizează asigurarea accesului egal la ocupare şi construirea unei cariere profesionale pentru femeile rome, precum şi la educaţie, în vederea creării unei pieţe de muncă incluzive, prin crearea de structuri şi instrumente ocupaţionale şi educaţionale specifice pentru femeile rome.

Proiectul a fost iniţiat de Asociaţia Femeilor Rome din România, în parteneriat cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Agenţia Naţională pentru Romi şi European Roma Rights Center - Budapesta.

(Material de Elvira Gheorghita, elvira.gheorghita@mediafax.ro)