Femeile victime ale violenţelor conjugale au o stare a sănătăţii mai proastă

Potrivit revistei britanice The Lancet, care a publicat, vineri, acest studiu, OMS a colectat, în perioada 2000 - 2003, date din zece ţări despre starea de sănătate a femeilor cu vârste cuprinse între 15 şi 49 de ani, care au fost victime ale violenţelor conjugale cel puţin o dată în viaţa lor. Specialiştii au comparat datele respective cu cele despre femei din aceeaşi tranşă de vârstă care nu au fost abuzate de partenerii de viaţă. La studiu au participat peste 24.000 de femei.

Cele zece ţări avute în vedere au fost Bangladesh, Brazilia, Thailanda, Tanzania, Etiopia, Japonia, Namibia, Insulele Samoa, Serbia şi Muntenegru. Cel puţin o treime din femeile victime ale violenţelor conjugale - cu excepţia celor din Etiopia - nu fuseseră abuzate în anul care precedase colectarea de date.

Cercetătorii au descoperit "asociaţii semnificative" - cu excepţia studiului din Insulele Samoa - între violenţa partenerului şi o stare proastă a sănătăţii generale a femeilor sau probleme de sănătate recente: dificultatea de a se deplasa sau a efectua treburile cotidiene, suferinţe psihice, tulburări de memorie, probleme vaginale etc.

Femeile supuse violenţelor conjugale cel puţin o dată în viaţă au recunoscut că suferă de tulburări emoţionale. Specialiştii au descoperit că dorinţa de sinucidere este de trei ori mai frecventă în rândul acestor femei. De asemenea, au fost înregistrate de patru ori mai multe tentative de sinucidere în rândul femeilor abuzate de parteneri.

Comentând studiul, Riyadh Lafta, de la Şcoala de medicină din Bagdad, a subliniat faptul că cel mai adesea actele de violenţă nu sunt raportate, de exemplu dacă victimelor "le este prea frică de partener" sau dacă violenţa este considerată "normală în anumite comunităţi".

Specialistul este de părere că studii ulterioare ar trebui să măsoare rata de mortalitate şi speranţa de viaţă în rândul victimelor violenţei conjugale.

Pentru OMS, violenţa conjugală este o reală problemă de sănătate publică, ce trebuie să facă obiectul unor politici de sănătate naţionale şi globale.