Financial Times: Statul român are puţine opţiuni în faţa grevei din justiţie

Cei mai mulţi experţi consideră greva din justiţie, declanşată la 1 septembrie, ca fiind ilegală, dar, în condiţiile în care şedinţele de judecată sunt suspendate, existe puţine şanse pentru o sentinţă care să consfinţească acest lucru.

Laura Ştefan, expert juridic la Societatea Academică Română, spune că, "dacă poliţiştii intră în grevă, atunci instanţa poate stabili că acţiunea este ilegală", dar "nimeni nu se poate pronunţa cu privire la ilegalitatea grevei magistraţilor".

De la începerea mişcării de protest, majoritatea judecătorilor au refuzat să se pronunţe în cazurile cu prioritate redusă care nu implică minori sau arestări.

Magistraţii sunt nemulţumiţi de efectele legii salariale în sectorul public introduse pentru a soluţiona problemele financiare din acest sector.

Legea privind introducerea salariului unitar în sectorul public prevede pentru toţi funcţionarii o schemă de salarizare definită în funcţie de un salariu de bază de 700 RON (165 de euro) pe lună.

Cea mai mare valoare pe această scară este cea a salariului preşedintelui, de 12 ori salariul de bază.

Dar problema judecătorilor din România este foarte sensibilă. De mai mulţi ani, Uniunea Europeană a exercitat presiuni asupra Bucureştiului, cerându-i o calitate mai bună a sistemului de justiţie şi combaterea corupţiei.

Guvernele care s-au succedat au consolidat sistemul, i-au sporit independenţa faţă de Ministerul Justiţiei şi au crescut nivelul salariilor magistraţilor, făcându-i să fie unii dintre cel mai bine plătiţi funcţionari publici.

Bonusurile salariale acordate magistraţilor, introduse în anii '90 în condiţiile în care veniturile din sectorul privat au început să le depăşească în mod considerabil pe cele de la stat, au contribuit la creşterea semnificativă a inflaţiei salariilor în sectorul public.

Din 2000, când plăţile extra-salariale acordate magistraţilor au fost eliminate pentru că veniturile lor începeau să le depăşească pe cele din restul sectorului public, unii judecători şi-au căutat în mod individual dreptatea la colegii lor, afirmând că excluderea lor din sistemul de bonusuri constituie o discriminare.

Preşedintele Instanţei Supreme, Lidia Bărbulescu, apreciază că ideea potrivit căreia judecătorii îşi stabilesc singuri, prin sentinţe, nivelul compensării este doar "aparent" un conflict de interese. "Judecătorii nu au dat sentinţe cu privire la situaţia lor personală. Am căutat să rezolvăm această neînţelegere într-o manieră decentă", subliniază ea.

Consiliul Superior al Magistraturii, beneficiind de sprijinul judecătorilor Curţii Supreme, susţine colectiv reluarea plăţii integrale a salariilor.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a promis soluţionarea revendicărilor, dar nu imediat. Plata integrală a acestor salarii ar însemna circa trei milioane de euro, într-un moment când Guvernul prognozează un deficit bugetar de 7,2 la sută în 2009 şi o contractare a economiei de până la 10 procente.