Focar de pestă porcină africană în Insula Mare a Brăilei. Ce măsuri recomandă ANSVSA

Crescătoria este situată „într-o zonă relativ izolată (20 km de cea mai apropiată localitate din judeţul Brăila şi 5 km faţă de localitatea Carcaliu din judeţul Tulcea, între acestea fiind barieră naturală Dunărea, Braţul Măcin), în Insula Mare a Brăilei”, precizează ANSVSA, într-un comunicat.

În urma confirmării diagnosticului de către Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală Bucureşti (I.D.S.A.) – Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Diagnostic şi Sănătate Animală, serviciile veterinare au intervenit de urgenţă.

„Până la acest moment, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Brăila a luat primele măsuri, au fost sacrificaţi porcii bolnavi şi cei care au fost în contact cu aceştia şi s-a realizat ecarisarea cadavrelor. Totodată, au fost recoltate probe pentru examene de laborator, au fost impuse restricţii de mişcare şi s-a efectuat dezinfecţia exploataţiei afectate, a spaţiilor de cazare a porcilor, a aleilor, a perimetrelor, a ustensilelor şi a obiectelor potenţial contamninate”, menţionează Autoritatea.

Centrul Local de Combatere a Bolilor Brăila se va reuni miercuri, 4 iulie, pentru adoptarea planului de măsuri privind controlul, combaterea şi eradicarea pestei porcine africane, precum şi pentru adoptarea zonelor de restricţii.

Focarul a fost notificat către Comisia Europeană şi Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor Internaţional (OIE), iar ancheta epidemiologică este în desfăşurare.

ANSVSA precizează că „pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social din punct de vedere economic”.

Pesta Porcină Africană este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc.

Virusul acestei boli nu se transmite la om şi nu afectează omul.

Pentru această boală nu există nici vaccin, nici tratament. Singurele metode de prevenţie eficiente sunt menţinerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme şi gestionarea rapidă şi eficientă a posibilelor focare de boală - raportare, restricţii privind mişcarea animalelor, a produselor şi subproduselor provenite de la porcine, sacrificarea animalelor susceptibile şi controlul circulaţiei animalelor.

Pentru a proteja porcii din exploataţii de această boală, ANSVSA recomandă respectarea următoarelor măsuri:
- nu intraţi în adăposturile unde creşteţi porcii, cu încălţămintea şi hainele cu care aţi umblat pe stradă; este recomandat chiar ca, pentru dezinfecţia la intrarea în adăpost, să puneţi o tăviţă cu paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustică;
- creşteţi porcii doar în spaţii îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci străini de curtea dumneavoastră, cu porci mistreţi sau cu alţi proprietari de porci domestici;
- nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare provenite de la carnea de porc gătită în familie;
- dacă există vânători în familie, care aduc carne de mistreţ, sub nicio formă nu daţi porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne;
- nu scoateţi scroafele sau vierii din exploataţie în scopul montei cu animale din altă exploataţie;
- nu cumpăraţi purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;
- nu folosiţi în hrana animalelor iarbă culeasă de pe câmp, pentru că ea ar fi putut să vină în contact cu porci mistreţi bolnavi.

Vânătorii şi responsabilii fondurilor de vânătoare trebuie să anunţe DSVSA judeţene despre orice situaţie în care au depistat porci mistreţi morţi, ori cu comportament specific modificat şi să transmită probe pentru diagnosticul de laborator.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar de liberă practică concesionar, alte autorităţi, sau DSVSA judeţeană.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.