”Focuri de veghe” aprinse de mii de maghiari, pentru a lumina delimitarea ”Ţinutului Secuiesc”

Localnici din sate, comune şi oraşe din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş s-au îndreptat, începând cu ora 16.00, către ”punctele de graniţă” alese de organizatori pentru aprinderea ”focurilor de veghe”.

Gazda Zoltán, organizatorul principal al acţiunii intitulate ”Să lumineze hotarele Ţinutului Secuiesc”, prezent în satul Dobolii de Jos din judeţul Covasna, localitate aflată la graniţa cu judeţul Braşov, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că au fost stabilite 60 de puncte principale de întâlnire, însă numărul focurilor care s-au aprins sâmbătă seară a fost mult mai mare.

”În afară de punctele principale, mai sunt şi alte locaţii, pe culmile munţilor, însă au fost aprinse focuri de veghe şi în interiorul graniţelor Ţinutului Secuiesc, în semn de solidaritate. În total au fost aprinse în jur de 150-200 de focuri, pe lângă iluminatul artificial al graniţelor, în special în zonele înalte cu păduri, cu reflectoare alimentate de la generatoare, luminile farurilor maşinilor sau motocicletelor reflectate spre cer cu oglinzi”, a spus Gazda Zoltan.

Începând cu ora 17.30, preoţii bisericilor istorice maghiare au oficiat slujbe ecumenice timp de o oră, iar la finalul acestora a fost intonat imnul secuiesc şi s-a dat citire unei proclamaţii.

Potrivit manifestului, maghiarii solicită autoguvernarea ”Ţinutului Secuiesc” şi revendică aplicarea normelor practicate în Uniunea Europeană, în aşa fel încât secuii să îşi poată exercita dreptul la autodeterminare prin autonomia ”Ţinutului Secuiesc”.

”Viitorul acestei regiuni nu poate fi imaginat altfel decât ca o unitate administrativ-teritorială de sine stătătoare, cu prerogative sporite, situată între limitele sale regionale fireşti, formate în cursul istoriei. (…) Vrem să dispunem de dreptul nostru la autodeterminare, iar în baza acestui drept solicităm autonomia Ţinutului Secuiesc în cadrul statului român! Ţinem la hotarele Ţinutului Secuiesc compus din opt scaune şi 153 municipalităţi secuieşti, hotare care vor fi definitivate prin referendumuri locale”, se arată în proclamaţie.

Totodată, semnatarii proclamaţiei cer Guvernului Ungariei ”să insiste” pentru respectarea prevederilor Tratatulului de Bază dintre cele două ţări, semnat în anul 1996, ”cu un accent deosebit” pe articolul 15/9 care prevede, între altele, că părţile contractante ”se vor abţine de la orice politică ori practică având drept scop asimilarea, împotriva voinţei lor”, a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

”Credem în continuare că dialogul este cheia păcii sociale, iar secuii doresc pace şi dialog. Solicităm din nou acest lucru Guvernului României, căci doar pe această cale se pot crea garanţii instituţionale pentru egalitatea în drepturi a secuilor, ceea ce va reprezenta, totodată, şi garanţia stabilităţii durabile a întregii regiuni”, se arată în încheierea proclamaţiei.

La ora 18.45, ”focurile de veghe” au fost aprinse simultan în cele trei judeţe.

”Nu vrem regionalizarea României dictată din Bucureşti. Noi avem regiunea Ţinutul Secuiesc de secole întregi, vrem să arătăm că noi ştim unde îi sunt graniţele şi vrem ca la regionalizare să fie o regiune separată”, a arătat Gazda Zoltán.

La rândul său, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) din Scaunul Gheorgheni, judeţul Harghita, Árus Zsolt, a menţionat că scopul acţiunii este, pe de o parte, ”să marcheze foarte clar de unde şi până unde ţine Ţinutul Secuiesc”, pe de altă parte fiind vorba de ”autonomia Ţinutului Secuiesc”, solicitată şi prin hotărâri ale consiliilor locale adoptate în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş.

Aceste hotărâri, prin care se cere crearea unei regiuni administrative a României, denumită ”Ţinutul Secuiesc” şi un statut autonom pentru regiune, au fost, însă, atacate în contencios administrativ de prefecturile din cele trei judeţe şi ulterior anulate de instanţă.

”Dacă România îşi respectă angajamentele - atât legile interne cât şi angajamentele internaţionale pe care le-a ratificat - la reorganizarea administrativă, statul român va fi obligat, şi spun asta foarte accentuat, va fi obligat să creeze această regiune administrativă, pentru că nu are de ales. Dacă vreţi, acesta este şi motivul pentru care se tot tergiversează reorganizarea ţării, pentru că ştiu şi politicienii de la Bucureşti ce angajamente şi-au luat”, a spus Árus Zsolt.

Gazda Zoltán a afirmat că la această manifestare a participat şi europarlamentarul FIDESZ Laszlo Tokes, în comuna Eremitu din judeţul Mureş, în apropierea staţiunii Sovata.

Acţiunea a fost organizată de Consiliul Naţional Secuiesc, o organizaţie înfiinţată în anul 2003, la Sfântu Gheorghe, cu scopul declarat de a milita pentru obţinerea autonomiei teritoriale a ”Ţinutului Secuiesc”, cu sprijinul bisericilor istorice maghiare, al partidelor politice maghiare şi al societăţii civile maghiare şi la ea au participat, potrivit organizatorilor, în jur de 150.000 de etnici maghiari.

Acest eveniment a avut loc la doi ani după ”Marele marş al secuilor” pentru autonomie desfăşurat în judeţul Covasna, când peste 100.000 de maghiari din mai multe judeţe ale Transilvaniei, dar şi din Ungaria au format un lanţ viu de-a lungul DN 11, pe o distanţă de 54 de kilometri, între localităţile Chichiş, aflată la graniţa cu judeţul Braşov, şi Breţcu, la ieşirea către Bacău.