- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
FOCUS: Cazul Băhăian - Cosa Nostra românesc
O anchetă pornită de la infracţiuni economice privind un vechi client al sistemului judiciar românesc scoate la iveală elemente sumbre, în care acesta împreună cu alţi complici ar fi comis atrocităţi în stil mafiot, pentru a-şi proteja afacerile nelegale derulate după eliberarea din închisoare.
FOCUS: Cazul Băhăian - Cosa Nostra românesc (Captură video)
Cazul omului de afaceri Sergiu Băhăian, reţinut de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), fiind suspectat de infracţiuni economice, cât şi de instigare la patru omoruri, este unul nemaiîntâlnit în sistemul judiciar din România, din cauza modului atroce de execuţie, în stil mafiot, a patru membri ai grupării coordonate de afacerist.
Surse din DIICOT au declarat pentru MEDIAFAX că, dacă cele patru victime ar fi fost încă în viaţă, ar fi fost cercetate alături de Băhăian şi de ceilalţi trei complici pentru infracţiunile economice la care au fost părtaşi.
Totodată, cei patru, care au ajuns "să doarmă cu peştii" (expresie folosită de mafioţi pentru a-şi intimida victimele - n.r), din cauza afilierii la gruparea lui Băhăian, erau oameni simpli, fără familie şi care trăiau la limita subszistenţei, "în principal persoane de care nu se interesa nimeni".
Anchetatorii au mai arătat că aceştia au fost totuşi întreţinuţi ca atare, după racolarea în grup, în sensul că Băhăian şi complicii acestuia au avut grijă ca aceştia să ofere o oarecare credibilitate în momentul în care apăreau în faţa diverşilor reprezentanţi de firme.
"În momentul în care îi făceau «patroni de firme» le dădeau şi haine, ca să arate corespunzător....ei semnau acte", au spus sursele citate, care au precizat, despre acest caz, că "seamănă cu filmele cu Mafia".
Anchetatorii mai precizează că victimele ar fi constituit o verigă foarte importantă în anchetă, pentru că ar fi putut da indicaţii clare privind unele mărfuri şi obiecte obţinute nelegal de gruparea lui Băhăian, despre anumite locaţii unde s-ar afla aceste mărfuri şi cine este în spatele afacerilor nelegale economice.
Despre caz, sursele citate au precizat că infracţiunile economice sunt cercetate în două dosare penale privind infracţiuni de această natură, unul la Parchetul din Constanţa şi unul la Parchetul din Slobozia.
Al treilea dosar, şi cel care a dat tonul scandalului Băhăian, este dosarul privind infracţiunile de omor, deschis şi documentat de DIICOT Constanţa. Anchetatorii precizează că acest al treilea dosar a luat naştere, recent, după ce unul dintre morţii găsiţi în Constanţa figura cu titulatura de "patron" în acte depuse în dosarul economic de la Slobozia.
Potrivit aceloraşi surse, până la acest moment mai sunt date dispărute trei persoane, care figurează ca "patroni", şi care ar fi făcut parte din gruparea lui Băhăian, existând posibilitatea ca unele dintre cele trei să fie din Bucureşti.
Ceea ce a determinat uciderea celor patru a fost faptul că acestea ameninţau că îi vor da pe mâna poliţiei pe Băhăian şi pe acoliţii săi.
Fostul patron al societăţii Sabina Product şi patron al clubului Gloria Buzău, Sergiu Băhăian, - care a declanşat unul din cele mai mari scandaluri financiare din România în 1995 - era căutat pentru o fraudă de două milioane de euro, în urma unor operaţiuni comerciale, emiţând file CEC sau bilete la ordin fără acoperire, în numele unor societăţi fictive.
La sfârşitul acestei săptămâni, poliţişti din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, BCCO Bucureşti şi BCCO Constanţa, sub coordonarea procurorilor DIICOT Serviciul Teritorial Bucureşti şi Birourile Teritoriale Constanţa şi Ialomiţa, au reuşit destructurarea grupului criminal organizat de anvergură coordonat de Sergiu Băhăian.
Potrivit DIICOT Constanţa, membrii grupării foloseau, pentru comiterea infracţiunilor, persoane racolate în acest scop, pe numele cărora au fost înfiinţate aproximativ 40 de societăţi comerciale, iar prin intermediul acestor firme au fost făcute o serie de operaţiuni comerciale constând în principal în achiziţii de mărfuri care erau achitate cu instrumente de plată fără acoperire în bancă, în obţinerea în mod fraudulos a unor finanţări prin gajarea aceluiaşi bun în mai multe rânduri, la diverse bănci, precum şi în achiziţionarea în leasing a unor autoturisme.
După ce îşi îndeplineau rolul, persoanele respective erau ucise, până acum fiind identificate patru victime.
Victimele grupării infracţionale conduse de Sergiu Băhăian sunt Lucian Cernat, Emilian Leonte, Ionel Ulezu şi Petrică Captalan, primii ucişi fiind Cernat şi Leonte, a declarat, sâmbătă, şeful DIICOT Constanţa, Laurenţiu Bratosin.
Lucian Cernat a fost ucis în anul 2006, fiind aruncat în Dunăre de pe podul rutier de la Cernavodă, după ce iniţial a fost sedat şi adus în stare de ebrietate. Emil Leonte a fost omorât în anul 2008, cu mai multe lovituri de ciocan în cap, cadavrul acestuia fiind aruncat în canalul Dunăre-Marea Neagră. Ionel Ulezu a fost omorât tot în anul 2008, fiind îngropat de viu după ce fost sedat şi adus în stare de ebrietate. Cadavrul său a fost găsit într-o curte din satul Măgura, comuna Cerchezu, judeţul Constanţa, într-o groapă de aproximativ doi metri adâncime, sub o placă de beton deasupra căreia era construit un WC. Petrică Captalan a fost omorât în 2008, după ce a fost lovit în cap cu o bâtă şi îngropat imediat într-o groapă, la aproximativ un metru adâncime, deasupra cadavrului fiind pusă o placă din beton acoperită cu pământ.
Şeful DIICOT Constanţa, Laurenţiu Bratosin, a declarat, sâmbătă, că este posibil să fi existat şi alte victime ale liderilor acestei reţele, însă nu există această certitudine.
În acest caz Tribunalul Constanţa a emis, duminică, mandate de arestare preventivă pentru 25 de zile pentru Valentin Şlepac şi Adrian Grigoraş, suspectaţi de comiterea celor patru crime şi a numeroase infracţiuni economice.
Valentin Şlepac şi Adrian Grigoraş au recunoscut faptele şi au susţinut că au comis crimele la iniţiativia lui Sergiu Băhăian, fiindu-le frică de acesta.
Sergiu Băhăian a fost condamnat, în 2 decembrie 1998, la cinci ani de închisoare pentru fals. Potrivit anchetatorilor, în calitate de asociat unic şi administrator la SC Sabina Product SRL, Băhăian a indus în eroare aproximativ 5.000 de persoane, încasînd ilegal peste şapte miliarde de lei vechi.
În 1995, Băhăian a fugit din România, împreună cu trei colaboratori, după ce a constatat că nu poate să-şi respecte obligaţiile contractuale. În decembrie 1995, Băhăian a fost arestat în Ungaria, iar cîteva luni mai tîrziu a fost extrădat, pentru a fi judecat de autorităţile române. La 19 septembrie 1997, Băhăian a fost eliberat, după ce făcuse un an şi nouă luni de închisoare.
La scurt timp, Băhăian a fost dat în urmărire şi învinuit că, împreună cu Laura Petrov, l-ar fi înşelat pe cetăţeanul german Ionatan Ioan Hocker cu 64.000 de mărci. Băhăian şi Petrov au încheiat două contracte de împrumut cu cetăţeanul german, garantînd cu bunuri din patrimoniul firmei la care Petrov era administrator şi care, în realitate, nu existau. De fapt, Hocker s-a asociat cu cei doi pentru a repune pe picioare societatea Sabina Product, dar aceştia ar fi cheltuit în interes personal banii împrumutaţi.
În octombrie 2002, Băhăian a părăsit închisoarea, fiind eliberat condiţionat.
Anul trecut, Băhăian a preluat acţiunile clubului Gloria Buzău.
(Material realizat de Cătălin Lupăşteanu; catalin.lupasteanu@mediafax.ro)
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
CANCAN.RO