FOCUS Craiova, capitală de weekend pentru meşterii populari şi artizanii din România - GALERIE FOTO

La Craiova au venit meşteri populari din mai multe zone ale ţării, artizani în ţesături, sticlă, olărit şi nu numai, în speranţa că vor vinde ceva din roadele muncii lor.

Nu toţi sunt optimişti că vor avea succes în vânzări în aceste zile, dar speră măcar să găsească învăţăcei, aşa cum s-a întamplat şi în alte locuri.

Fraţii Micuţ au venit din Domneşti, Argeş, la târgul din Craiova, împreună cu părinţii, pentru a demonstra că au deprins tainele sculpturii în lemn.

Cel mai mare dintre ei, în vârstă de 13 ani, povesteşte cum a învăţat să sculpteze în lemn motive tradiţionale.

"Am învăţat meserie de la meşterul popular Gheorghe Mateescu. Venea la Domneşti în târg. Acum un an am văzut nişte crestături la dânsul la tarabă şi l-am întrebat dacă vrea să mă înveţe şi pe mine. Şi aşa am început. Am învăţat să fac tot felul de modele: rozete, solare, trifoiul cu patru foi care semnifică sfânta cruce", spune Cristinel Vasile Micuţ.

Şi pentru că i-a plăcut această artă, l-a dus şi pe fratele său mai mic, în vârstă de 11 ani, la meşterul Mateescu, care, împreună cu soţia, a pus bazele unei şcoli de artă populară numită „Artizani fără frontiere”.

"Eu lucrez de două luni şi jumătate. Am învăţat să fac dintele de lup care este extras din steagul dacic, rozeta solară care seminifică viaţa. Fără soare noi nu am fi putut trăi. Îmi place ce fac acum şi vreau să mai fac. Deja mi se pare uşor", spune şi Radu Marian Micuţ.

Copiii fac şi demonstraţii de sculptură în lemn la Târgul din Craiova. Mama lor îi veghează cu mândrie îmbrăcată, la fel ca şi copiii, într-un costum tradiţional.

"Costumul este din zona noastră, Domneşti-Argeş, este al străbunicii mele. Dânsa l-a facut. Din păcate, nimeni în familie nu mai ştie să mai facă aşa ceva. A fost transmis din generaţie în generaţie. Îl voi da şi eu nurorilor mele", mărturiseşte femeia.

Cu porturi populare, dar expuse pentru vânzare, a venit în Craiova şi Iulia Goran, veterană a artei tradiţionale româneşti. Femeia, moldoveancă la origini, căsătorită în Prahova, brodează ii de 45 de ani. Şi-a învăţat şi copiii să lucreze, însă aceştia au ales alte meserii.

"De la 20 de ani lucrez. Iile noastre sunt lucrate manual, sunt modele autentice din judeţul Prahova. Preţurile pornesc de la 70 lei şi pot ajunge la 450 lei. La o ie mare lucrăm o lună, o lună jumătate. Am două mătuşi care mă ajută. Îmi mai încheie, mai fac un creţ, un tiv, ca să pot avansa lucrarea mai mult. Copiii nu lucrează cu mine, nici nepoţii. Au ales alte meserii, dar au lucrat lângă mine, ştiu să ducă meşteşugul mai departe. Fata tricotează, brodează, croieşte singură. Şi băiatul a tras la maşină mult timp", afirmă femeia.

Iulia Goran a dus tradiţia şi arta românească în mai multe ţări din lume.

"Am fost în America, în Germania, Italia, Iordania, Bruxelles. Lucrul de la mine a plecat în toată lumea. Laura Bush are de la mine un şal, i l-am făcut cadou", spune ea, arătând cu mândrie o fotografie în care apare alături de fosta primă doamnă a Statelor Unite ale Americii.

Iulia Goran a impresionat străinii şi cu bucătăria tradiţională românească.

"Am fost la festivalul folcloric Smithsonian - Washington unde am prezentat şi arta culinară. Primele sarmale, acolo, în America, le-am înfăşurat în frunză de tei că nu ajunsese varza. Au ieşit o bunătate, acrişoare, cum s-ar face din foi de viţă, dar opărite mai puţin, că sunt mai finuţe, nu mai nevoie să mai pui borş. Eu sunt de origine din Moldova. La noi se mai înfăşoară şi în alte frunze: hrean, potbal, fasole. Se face şi un amestec la noi, frunza de hrean şi frunza de varză şi ia gust de la una la alta. Am gătit şi în Regensburg, Germania, şi primarul de acolo mi-a spus, când a văzut cum înfăşor sarmalele, că asta este muncă de ocnaş. 500 de sarmale le-am pregătit şi n-a rămas una", îşi aminteşte Iulia Goran.

Mşteşugari, cum este Ion Stângaciu, din Băbeni-Vâlcea, mărturisesc că trăiesc din ceea ce vând pe plan local. Vâlceanul realizează, din lemn, linguri şi diverse vase. Meseria nu este uşoară, dar dacă îţi place, înveţi, mărturiseşte el.

"Dăm bucata de lemn în două şi apoi începem să scobim, luăm cu tesla, apoi cu cuţitul, cu scoaba, e mult de muncă. Eu am învăţat de la tăticu meseria, s-a transmis în neam. Băiatul meu a învăţat şi el. Îi place. Trăim din munca asta. Nu scoatem nici cât să te îmbogăţeşti, dar nici să mori de foame, acolo... să trăieşti. Decât să furi, mai bine să munceşti. Nu sunt foarte scumpe că sunt făcute de mine. Lingura mică e doi lei, cea mare 10 lei, vasele sunt 20 lei", spune Ion Stângaciu.

Galerie foto

Craiova, capitală de weekend pentru meşterii populari şi artizanii din România

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Alţi meşteri spun însă că din arta populară se trăieşte tot mai greu. Maria Gibu, din comuna Frînceşti, Vâlcea, confecţionează, de 40 de ani, ţesături din păr de capră şi lână naturală. Femeia a venit la târg îmbrăcată în port popular şi cu, furca în mână, lucrează sub ochii vizitatorilor. A reuşit, de-a lungul anilor, să înveţe şi alte femei să confecţioneze ţesături, dar spune, resemnată, că tradiţia merge mai departe, doar dacă scoate profit.

"Lucrăm cu păr de capră, facem covoare. Toate lucrările noastre sunt din păr de capră şi din lână naturală. Lucrez de peste 40 ani. Am învăţat şi copii destui, dar tradiţia se duce mai departe atât timp cât iasă din munca ta ceva. Cât nu iasă, toată lumea se duce după bani. Din tradiţie nu iasă bani. Covoarele noastre sunt apreciate, felicitate, doar că mai trebuie şi vândute", mărturiseşte Maria Gibu.

Un alt meşter, care transforma sticla în artă, spune că meseria sa nu este pentru oricine şi cu greu găseşte tineri care să ducă mai departe meşteşugul

"E greu de convins tineretul. Şi ştiţi cum îi, meseria asta nu e ca una tehnică. La zidar îi spui ce să facă, îi arăţi şi după săptămână maxim ştie, dacă vrea. Dar aici, dacă nu are ceva în sânge nu merge. Cu forţa nu se poate”.

Târgul Meşterilor Populari din Craiova poate fi vizitat până duminică seara. La standuri, vizitatorii pot întâlni meşteri din Maramureş, Cluj, Harghita, Odorheiu Secuiesc, Hunedoara, Prahova sau Suceava, dar şi din toată Oltenia.

Vizitatorii se pot delecta cu produse din cele mai diverse, de la costume şi ţesături populare, ceramică şi icoane pe sticlă, la cozonaci, plăcinte, turtă dulce, miere sau brânzeturi.

Citeşte şi: Reguli noi pentru jocurile de noroc online: Utilizatorii sunt obligaţi să se identifice singuri

Citeşte şi: Accident pe calea ferată în care a fost implicat un autocar cu 26 de copii. Traficul rutier şi feroviar, blocat

Citeşte şi: Unioniştii au montat corturi în Piaţa Universităţii/ 5 protestatari au fost ridicaţi de jandarmi în timpul marşulului. Ministrul de Interne cere un raport Jandarmeriei cu privire la modul în care s-a intervenit

Citeşte şi: RADIOGRAFIA spitalelor bolnave: Rugină, pereţi găuriţi şi obiecte sanitare lipsă. Manager: O să înceapă să plouă în saloane. Banii îi am, dar fără avize eu nu pot începe renovarea - FOTO, VIDEO

Citeşte şi: Şofer turc de TIR, oprit la graniţă după ce poliţiştii i-au găsit fiul ascuns în cabină - FOTO