FOCUS: Războiul din Ucraina a provocat a patra cea mai mare criză de refugiaţi din istorie

Războiul din Ucraina a izbucnit pe 24 februarie 2022 şi a provocat cea mai mare criză umanitară din Europa din ultimii 80 de ani. Potrivit statisticilor oficiale, milioane de ucraineni au plecat din ţară, refugiindu-se în ţările vecine şi în cele occidentale. ONU a stabilit că în primele zile de la declanşarea războiului, peste un milion de oameni, în special femei, copii şi bătrâni, au plecat din Ucraina prin ţările vecine, Republica Moldova, Polonia şi România.

Ulterior, numărul acestora a crescut foarte mult, ajungând la peste opt milioane de persoane în al doilea an de război Cei mai mulţi refugiaţi au rămas în Polonia, dar numeroase persoane şi familii se află şi în Germania, Marea Britanie, Spania, România, Olanda, Italia, Cehia şi Ungaria. Refugiaţii au ajuns şi pe alte continente, în ţări precum SUA, Canada, Japonia şi Australia.

Peste 10 milioane de ucraineni au fost nevoiţi să se mute în interiorul ţării. Ei s-au mutat în funcţe de evoluţia liniei frontului. Cei mai mulţi au ajuns în vestul Ucrainei unde sunt teritoriile cele mai îndepărtate de trupele ruseşti.

În ceea ce priveşte numărul total al victimelor provocate de război, acesta este greu de estimat. Experţii estimează că sunt zeci de mii de morţi în tabăra ucraineană, atât din rândul civililor, cât şi al militarilor. De altlel, din cauza pierderilor mari de pe front, ucrainenii vor să schimbe legea privind mobilizarea în armată. Un proiect este dezbătut în această perioadă de Parlamentul ucrainean.Autorităţile ucrainene vor să înăsprească legea privind moblilizarea în armată.

Dacă legea va fi adoptată, baza de recrutare se va mări, iar pedepsele pentru cei care nu se prezintă la armată vor fi majorate.Concret, noul proiect de lege stabileşte pedepse mai grele pentru cei care încalcă legea privind mobilizarea. Astfel, instanţele ar putea confisca bunuri şi impune restricţii de călătorie şi de conducere a unei maşini. Totodată, cetăţenii ar putea fi obligaţi să poarte cu ei actele de înregistrare militară, astfel încât poliţiştii să le poată verifica în orice moment. Proiectul de lege propune şi scăderea până la 25 de ani (de la 27 de ani) a vârstei de la care oamenii pot fi mobilizaţi. De asemenea, cetăţenii ar putea fi obligaţi să aibă un cont online pentru corespondenţa ci birourile de recrutare. Proiectul de lege mai înlătură dreptul unor categorii de funcţionari publici de a-şi amâna recrutarea şi permite persoanelor care au fost condamnate cu suspendare să meargă în armată.