FONPC cere interzicerea instituţionalizării copiilor până la vârsta de trei ani

Gabriela Coman, fost secretar de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepurilor Copilului, a cerut miercuri ministrului Muncii, Mariana Câmpeanu, şi parlamentarilor prezenţi la conferinţa organizată de UNICEF cu ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Copilului să analizeze posibilitatea de creştere de la doi la trei ani a vârstei de la care copilul poate fi instituţionalizat.

"Ar fi un mare pas pentru copii. Vă solicit să analizaţi o propunere de modificare a Legii 272 privind protecţia drepturilor copilului, în sensul de a interzice ca minorii mai mici de trei ani să fie instituţionalizaţi. Propun ca acest lucru să fie aplicat începând cu 1 ianuarie 2015, pentru a da astfel posibilitatea autorităţilor locale să fie pregătite şi să aibă resursele umane şi financiare", a declarat Gabriela Coman.

Ea a precizat că instituţionalizarea nu reprezintă o soluţie pentru creşterea şi dezvoltarea copilului şi, deşi este o măsură practicată de autorităţile locale, un studiu recent a demonstrat că ea nu afectează doar dezvoltarea armonioasă a copilului, ci şi structura creierului.

Preşedintele FONPC a mai spus că evitarea instituţionalizării până la trei ani este posibilă prin intensificarea reintegrării în familia naturală prin adopţie sau prin apelarea la familii de plasament.

"Există ţări în care este interzisă plasarea copiilor în instituţii până la cinci sau până la şapte ani. Eu am încercat ca secretar de stat să interzic instituţionalizarea copiilor români până la şapte ani, dar este adevărat că la acel moment resursele nu permiteau o asemenea măsură. S-a ales atunci interzicerea instituţionalizării până la doi ani", a explicat Gabriela Coman.

Ea a adăugat că deocamdată solicită creşterea acestei vârste până la trei ani, dar că intenţionează să pledeze pentru creşterea treptată până la cinci ani.

Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat că susţine această propunere.

"Ca principiu, nu am nimic împotrivă, pentru că eu cred că niciun copil nu ar trebui să fie instituţionalizat. Din punctul meu de vedere, în nicio formă de instituţionalizare copilul nu va avea dragostea unei familii care şi-l doreşte", a spus Mariana Câmpeanu.

Ea a precizat că susţine reintegrarea copiilor în familiile naturale sau adoptarea lor şi a făcut apel să îi fie semnalate direcţiile pentru protecţia copilului care nu declară copiii adoptabili.

Instituţionalizarea copiilor mici produce modificări în structura creierului, aceştia au probleme de discernământ, de control al impulsurilor şi de păstrare a amintirilor, dar şi un coeficient de inteligenţă scăzut, rezultă dintr-un studiu realizat de trei cercetări americani pe copii români.

Studiul Bucharest Early Intervention Project (BEIP), demarat în anul 2000 de trei cercetători americani, a analizat efectele instituţionalizării asupra dezvoltării creierului şi comportamentului copiilor prin comparaţie cu copii care nu au fost instituţionalizaţi sau care au fost plasaţi în asistenţă maternală.

Cei trei profesori americani - Nathan Fox, de la University of Maryland, Charles Nelson, de la Harvard University şi Charles Zeanah, de la Tulane University - au prezentat în 13 noiembrie, la Bucureşti, rezultatele obţinute până acum din primul studiu.

Cercetările de până acum au demonstrat că minorii plasaţi în asistenţă maternală au mai puţine tulburări emoţionale şi anxietăţi în comparaţie cu aceia care au continuat să trăiască în instituţii, dar şi faptul că momentul intervenţiei contează foarte mult.

Reprezentanţii autorităţilor publice din România, dar şi specialiştii din domeniu consideră că rezultatele studiului impun o nouă abordare a unor metode din sistemul de protecţie.