FONPC salută reînfiinţarea, după patru ani, a ANPDCA - instituţie cu mandat "important şi complex"

Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) arată, într-o scrisoare deschisă, că pierderea calităţii de Secretariat de Stat, prin HG 1385/2009, a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC) şi, ulterior, desfiinţarea acesteia, prin OUG 68/2010, au fost vehement criticate de societatea civilă, care a atras atenţia asupra faptului că desfiinţarea ducea la îngreunarea îndeplinirii mandatului asumat prin Legea 272/2004 în domeniul drepturilor copilului, acela de a aborda copilul ca titular al tuturor drepturilor sale, şi la dispariţia unicii structuri specializate responsabilă de monitorizarea drepturilor tuturor copiilor.

"În data de 12 iunie 2009, pe baza analizării Raportului de Ţară şi a Rapoartelor Alternative trimise de ONG-uri referitoare la implementarea Convenţiei cu privire la Drepturile Copilului, Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului de la Geneva, a adoptat Observaţiile şi Recomandările finale adresate statului român. Comitetul recomanda României, în mod specific, întărirea ANPDC şi punerea la dispoziţia acesteia a tuturor resurselor umane şi financiare necesare precum şi conferirea unui mandat puternic pentru a asigura coordonarea efectivă a implementării Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului. Din păcate desfiinţarea ANPDC din 2010 a dat un semnal negativ puternic cu privire la implicarea Guvernului în continuarea reformelor începute în domeniu din 1997", se arată în scrisoarea deschisă.

FONPC salută reînfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), dar şi numirea Gabrielei Coman în funcţia de preşedinte al acestei structuri.

"Menţionăm că doamna Gabriela Coman a fost până la data de 23 aprilie 2014 preşedintele ales al FONPC. Doamna Coman şi-a început cariera în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului în anul 1992, ca expert în cadrul structurilor autorităţii administraţiei publice centrale responsabile de protecţia copilului, ocupând apoi succesiv poziţiile de Şef serviciu, Director, Secretar General şi apoi Secretar de Stat. Bunul management al activităţii instituţiei pe care a condus-o în perioada 2001-2004 este remarcat în Rapoartele periodice ale Comisiei Europene din 2002 şi 2003", precizează FONPC.

Sursa citată mai arată că mandatul nou-createi Autorităţi este pe cât de important, pe atât de complex, având în vedere faptul că reforma sistemului românesc de protecţie a copilului nu este finalizată.

"România a depus eforturi considerabile în ultimii 15 ani în direcţia reformării sistemului de protecţie a copilului. Dacă în anii ’90 se vorbea de peste 100.000 de copii care trăiau în condiţii precare în instituţii de stat de mari dimensiuni, acum se poate vorbi de o serie largă de servicii de tip familial şi comunitare precum şi servicii alternative aflate atât în subordinea statului cât şi a organismelor private acreditate. Totuşi, în ciuda acestor eforturi şi a unei legi speciale pentru promovarea drepturilor copilului intrată în vigoare la 1 ianuarie 2005, reforma sistemului românesc de protecţie a copilului este departe de a fi finalizată", explică FONPC.

În opinia FONPC, principalele organisme ale statului cu responsabilităţi în prevenirea separării copilului şi protecţie specială sunt fie insuficient dezvoltate, fie au o organizare eterogenă şi uneori defectuoasă, iar sistemul de protecţie încă îngrijeşte 62.050 copii, din care 22.124 (adică 35,66 la sută) beneficiau de măsură de protecţie specială în servicii de tip rezidenţial în cadrul a 1.528 de instituţii, incluzând 110 centre de plasament clasice.

"În România, sărăcia şi destrămarea familiei sunt printre principalii factori ce duc la separarea copiilor de familiile lor, la privarea copiilor de dreptul la educaţie, la servicii de sănătate adecvate sau la petrecerea în mod constructiv a timpului liber. Copiii cu părinţi şomeri, provenind din familii monoparentale şi cei expuşi la violenţa în familie, sunt deosebit de vulnerabili la încălcări ale drepturilor lor, care trec neobservate, dar lasă în urmă efecte devastatoare pe termen lung. Copiii cu dizabilităţi din sistemul de protecţie au acces limitat la îngrijirea de tip familial: doar 20 la sută dintre copiii plasaţi în asistenţa maternală au dizabilităţi, în timp ce mai mult de 60 la sută dintre copiii din instituţiile rezidenţiale au dizabilităţi", se mai arată comunicat.

FONPC mai precizează că, în ciuda unor dovezi ştiinţifice care demonstrează efectele negative ale insituţionalizării copilului şi a interzicerii prin lege a plasamentului copiilor sub doi ani în îngrijire rezidenţială, statisticile arată că, în perioada ianuarie - septembrie 2013, erau 246 de copii sub un an şi 477 cu vârsta cuprinsă între unu şi doi ani plasaţi în servicii de tip rezidenţial, iar acestora li se adaugă alţi 2.072 de copii între trei şi şase ani, care nu au parte de îngrijire de tip familial.

Federaţia semnalează şi faptul că după mai mult de nouă ani de la intrarea în vigoare a cadrului legal din domeniu, autorităţile locale au reuşit să-l implementeze doar în proporţie de 50 la sută, serviciile publice de asistenţă socială fiind insuficient dezvoltate în municipii, oraşe şi comune, ceea ce privează beneficiarii - copii şi familiile acestora - de servicii adecvate nevoilor lor. De asemenea, o evaluare naţională a direcţiilor de asistenţă socială şi protecţia copilului, făcută de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, arată că acestea au un deficit personal de 30 la sută, în medie.

"Un punct de îngrijorare îl reprezintă şi modul în care a evoluat sistemul de adopţii naţionale, în ciuda unui cadru legislativ ameliorat în repetate rânduri. În perioada 2005 - 2008, numărul adopţiilor naţionale s-a menţinut constant la o medie de 1.300 de adopţii pe an şi în ciuda a mai multor ameliorări legislative făcute în perioada 2009 - 2013, cu scopul declarat de a scădea durata de timp a unei adopţii şi de a creşte numărul adopţiilor, totuşi numărul adopţiilor comunicate de fostul Oficiu Român pentru Adopţii a fost de 580 copii adoptaţi în anul 2013. Această prăbuşire este cu atât mai îngrijorătoare cu cât vine pe fondul unui număr relativ crescut de copii în sistemul de protecţie şi a unei creşteri a numărului de copii adoptabili comunicat de DGASPC", se mai arată în scrisoarea FONPC.