Forumul Judecătorilor din România, împotriva amnistiei şi graţierii: Situaţia nu e nouă

"Situaţia gravă a sistemului penitenciar din România nu este însă nici nouă, nici inedită, au existat multe alte state europene care s-au confruntat cu acelaşi fenomen, din experienţa cărora trebuie extrase cele mai bune remedii. (...) Împrejurarea că problema cazării deţinuţilor la un nivel compatibil cu dispoziţiile Convenţiei nu a fost rezolvată de decidentul politic după o perioadă de peste 5 ani de la primele condamnări CEDO (..), coroborată cu lipsa unor remedii progresive eficiente în aceeaşi perioadă, creează unui observator obiectiv impresia că acest fenomen este folosit, la apogeul său, tot de decidentul politic, ca pretext pentru a promova proiecte legislative care să zădărnicească lupta împotriva corupţiei sau a infracţionalităţii, în general. Puterea legislativă şi puterea executivă sunt responsabile pentru condamnările privitoare la condiţiile din penitenciare, având în vedere că nu au luat în timp util măsurile legale şi administrative adecvate pentru evitarea şi stoparea suprapopulării penitenciarelor", transmite Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România” printr-un comunicat de presă.

Asociaţia de magistraţi prezizează că printre măsurile generale impuse de Curtea de la Strasbourg spre implementare de către statele membre nu se regăsesc graţierea sau amnistia colectivă.

"Pentru implementarea măsurilor generale, chiar şi în ipoteza unei hotărâri-pilot contra României, CEDO acordă o perioadă de cel puţin 6 luni (în cazul Belgiei, 2 ani), în care există posibilitatea realizării unui calendar previzibil pentru implementarea măsurilor, astfel că nu există nicio urgenţă în adoptarea unei legi de amnistie sau graţiere colectivă înainte de a epuiza toate celelalte remedii, care să elimine şi cauzele pe viitor (termen mediu şi lung), nu doar efectele. În rapoartele de specialitate internaţionale s-a concluzionat că amnistia sau graţierea colectivă sunt problematice din punctul de vedere al principiilor sustenabilităţii, al respectării statului de drept şi al separării puterilor în stat. Astfel de măsuri pot avea ca efect scăderea încrederii în justiţie şi accentuarea sentimentului de insecuritate socială, fără a conduce în realitate la eradicarea suprapopulării penitenciarelor, efectul putând fi doar de scurtă durată", mai transmit magistraţii.

Judecătorii dau exemplu raportul de ţară MCV din anul 2015, în care s-a consemnat că „respingerea de către Parlament, în luna noiembrie 2014, a legii de amnistie a dat un semnal pozitiv, deoarece a demonstrat opoziţia faţă de o lege care ar fi avut ca efect imacularea indivizilor care au fost condamnaţi pentru infracţiuni de corupţie. Totodată, faptul că, după nici o săptămână de la acest vot, un nou proiect de lege privind amnistia colectivă a fost scos din sertare în Parlament dovedeşte că această problemă nu este închisă”.

"În privinţa infracţiunilor de corupţie, în multe state cu standarde democratice poate mai reduse decât cele adoptate de România (Venezuela, Pakistan, Republica Africa de Sud), procedeele de amnistie sau graţiere colectivă au fost respinse de tribunalele constituţionale sau instanţele supreme. Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România” subliniază că într-o societate măcinată de corupţie este necesară creşterea capacităţii instituţionale de luptă împotriva corupţiei, inclusiv pentru recuperarea prejudiciilor, care descurajează fenomenul, iar nu amnistierea unor infracţiuni, graţierea sau reducerea unor pedepse aplicate acestora", mai spun magistraţii.

Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a declarat, marţi, înainte de şedinţa Plenului CSM, în legătură cu legea amnistiei şi a graţierii, că va discuta despre o eventuală legea a graţierii cu premierul după ce se vor încheia discuţiile la CSM.

"Trebuie să luăm o decizie la nivelul Guvernului. La plecarea de la CSM mă voi întâlni cu prim ministrul. (...) Amnistie, din punctul meu de vedere, nu trebuie luată în vedere, dar graţierea este susţinută de asociaţiile profesionale, pentru că este un atribut al fiecărui stat în materie penală pentru un astfel de act de clemenţă", a declarat Florin Iordache.

La discuţiile cu ministrul justiţiei, asociaţiile de magistraţi UNJR şi AMR au subliniat că pentru o eventuală lege a graţierii este necesară o dezbaterea publică.

Şefii marilor parchete, DNA, DIICOT şi Parchetul General, s-au pronunţat împotriva unei astfel de legi.

Ministrul Justiţiei a mai declarat că este necesară ""accelerarea" legilor justiţiei care sunt în dezbatere la CSM, printre care şi legea privind răspunderea magistraţilor.

Citeşte şi: Florin Iordache, ministrul Justiţiei: Graţierea este susţinută de asociaţiile profesionale. Mă voi întâlni cu premierul

Citeşte şi: Fostul premier Petre Roman, audiat la Parchetul General în dosarul Mineriadei

Citeşte şi: Trafic îngreunat pe A3, vizibilitate sub 50 de metri pe A2. Porturile Medgidia, Midia, Murfatlar şi Bara Sulina, închise / Mai multe sectoare de drumuri din judeţul Călăraşi au fost închise

Citeşte şi: Pietre de stradă, în loc de diamante. Inelul furat de un român din Paris se întoarce la proprietar

Citeşte şi: Bacteria E-Coli, descoperită în 69 de produse din carne din 24 de judeţe, inclusiv Bucureşti

Citeşte şi: Uniunea Naţională a Judecătorilor din România: CSAT a trasat SRI sarcini informativ-operative ce nu se regăsesc în cadrul legal cunoscut

Citeşte şi: FOTO Şase sirieni, prinşi la Oraviţa când voiau să intre în România pentru a ajunge în Germania