Forumul Românilor cere respingerea oricărui proiect de reorganizare a ţării prin enclavizare etnică

Potrivit textului unui "Apel" remis de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) şi de "Asociaţiunea ASTRA", organizaţiile "fac un apel către partidele politice româneşti din Parlamentul României să pună capăt proceselor de separare, enclavizare şi de epurare etnică care au loc de peste 20 de ani împotriva românilor din cele trei judeţe din centrul României", transmite corespondentul MEDIAFAX.

Organizaţiile afirmă că există "pericolul inversării cursului istoric vechi de 2000 de ani, de formare şi consolidare a statutului român naţional unitar indivizibil şi independent", prin eventuala acceptare a iniţiativelor legislative propuse de grupările politice maghiare privind regionalizarea şi statutul minorităţilor naţionale.

Cele două organizaţii au lansat un "apel" către toate partidele parlamentare, solicitându-le "punerea intereselor naţionale înaintea intereselor politice conjuncturale" şi respingerea în Parlament a mai multor iniţiative.

Potrivit reprezentanţilor FCRCHM şi "Asociaţiunii ASTRA", este vorba de prevederile din proiectul de lege privind Statutul minorităţilor naţionale "care transformă România, stat în care populaţia de naţionalitate română este de peste 90 la sută, în stat multinaţional", dar şi de cele referitoare la impunerea limbii minorităţilor naţionale, în special a limbii maghiare, ca limbă oficială şi a celor privind acordarea de drepturi colective şi de autonomie cultural-politică "care presupun diluarea suveranităţii României prin faptul că autorităţile sale nu mai pot lua decizii fără acordul minorităţilor naţionale".

Organizaţiile se opun şi "proiectului de lege iniţiat de UDMR privind Statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc aflat în dezbaterea Camerei Deputaţilor din anul 2005", "proiectului de lege iniţiat de UDMR privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare prin reconstituirea virtuală a graniţelor impuse României în anul 1940 de către Hitler, Mussolini şi Horthy prin Diktatul de la Viena" şi "oricărui proiect de lege privind reorganizarea administrativ - teritorială a României prin enclavizarea etnică a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, sub denumirea de «Ţinutul Secuiesc»".

Potrivit acestora, în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş populaţia de naţionalitate română este de 400.000 de persoane, respectiv 42 la sută din totalul populaţiei, în timp ce populaţia de naţionalitate maghiară reprezintă sub 50 la sută din totalul locuitorilor având în vedere că celor 42 de procente de români li se adaugă cetăţenii de etnie romă sau de altă etnie.

Organizaţiile susţin că "o pondere însemnată a maghiarilor şi secuilor de astăzi sunt în fapt urmaşii românilor deznaţionalizaţi de-a lungul timpului, cei mai mulţi în mod opresiv, prin politica perseverentă de maghiarizare dusă de către administraţia ungară în perioada dualismului austro-ungar şi cea care a urmat Diktatului de la Viena".

"Astfel, nu doar în context istoric, politic, administrativ şi de interes naţional, dar şi în contextul demografic, solicitările organizaţiilor separatiste maghiare şi imixtiunea Ungariei în problemele interne ale României apar ca aberante şi neconforme cu voinţa a peste 50 la sută din totalul locuitorilor celor trei judeţe.
Acceptarea de către Parlamentul României a solicitărilor de mai sus parte a proiectului hungarist va reface situaţia din Evul Mediu în care structurile politico-administrative maghiare şi secuieşti conduceau din postura de minoritari privilegiaţi teritorii şi populaţii majoritare. FCRCHM şi «Asociaţiunea ASTRA» fac un apel la responsabilitate către toate forţele politice româneşti, pentru respingerea reconstrucţiei hegemoniei maghiare şi secuieşti medievale pe teritoriul României Europene, la începutul secolului XXI (...) Puneţi capăt proceselor de separare, enclavizare şi de epurarea etnică care au loc de peste 20 de ani împotriva românilor din cele trei judeţe din centrul României", se arată în "Apel", în care se adaugă reprezentanţii săi doresc să trăiască "cu demnitate în propria ţară şi în bună înţelegere cu toţi concetăţenii de alte etnii".

Proiectul de lege al UDMR privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare prevede înfiinţarea a şaisprezece regiuni de dezvoltare, printre care una în care sunt grupate judeţele Covasna - Harghita - Mureş, precum şi organizarea a cinci macroregiuni de dezvoltare. În proiect se menţionează că pe terioriul României sunt constituite 16 regiuni şi cinci macroregiuni de dezvoltare, care nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică.