Fost consilier prezidenţial, despre suspendarea achiziţiei de corvete: Este un act de curaj acela de a sesiza Parchetul Militar

"Trebuie să vedem toată componenta juridică şi cea cu privire la acte cu privire la licitaţie. Este o procedură care vine în mod natural în momentul în care există suspiciuni sau în care există capete de probe mai mult care ridică semne de întrebare în legătură cu modul în care s-a derulat o procedură de achiziţie. Eu cred că este un act de curaj acela de a sesiza Parchetul Militar, Justiţia militară pentru a întrerupe o asemenea procedură pentru a preîntâmpina ca malversaţiuni de natură subterană – infracţională evident – să se repercuteze asupra achiziţiilor de armamente. Sau, dacă vreţi în mod foarte simplu: chiar dacă alocăm mai mulţi bani la Apărare - sau cu atât mai mult că alocăm mai mulţi bani la Apărare, luând de la alte domenii- este normal ca nimeni să nu îşi permită să ia bani din aceste achiziţii care trebuie făcute cât mai corect şi cât mai în beneficiul Armatei Române pe caracteristicile pe care necesităţile sale le reclamă", a declarat, pentru MEDIAFAX, Iulian Chifu.

Fostul consilier prezidenţial arată că gestul este unul de salutat. "Este un bun avertisment ca şi în cazul achiziţiilor ulterioare grija faţă de derularea corectă (să fie -n.r.) fără niciun fel de bavuri, fără interese personale sau de grup în asemenea achiziţii, ci dirijând totul exclusiv pe criteriile pe care le solicită Armata Română, pe necesităţile sale, pe nişele sale de achiziţii pentru a apăra şi a descuraja orice tip de ameninţare care ar veni pe această zonă", a completat Chifu.

Referitor la intensificarea prezenţei Rusiei în Marea Neagră, despre care fostul ministrul al Apărării Naţionale, Mihai Fifor, a făcut referire de numeroase ori în mandatul său, Iulian Chifu subliniază că Moscova e prezentă prin acţiuni în Marea Neagră începând din 2008.

"Chiar dacă Georgia nu reprezenta niciun fel de ameninţare totuşi (n.r. – Rusia) a declanşat acel război şi a anexat de facto două regiuni ale Georgiei: Abhazia şi Osetia de Sud. Apoi, după anexarea Crimeii, Crimeea a fost supramilitarizată nu numai cu destinaţia statele din regiune, membre ale NATO – capacitatea militară din Crimeea excede nevoii unui balans şi a unei dominaţii complete pe Marea Neagră şi este destinat complet proiecţiei forţei în estul Mediteranei şi mai departe. Deci vorbim despre capabilităţi extrem de puternice, exerciţii pe care le-am văzut, toate cu blocarea porturilor statelor NATO în regiune, cu lovituri trase în Bosfor şi Dardanele chiar direct din Crimeea. Deci aici o întărire majoră a capabilităţilor ruse o vedem, motiv pentru care România trebuie să îşi întărească apărarea şi pe această dimensiune, este un avertisment asupra faptului că partea sudică a flancului estic al NATO este vulnerabilă şi poate fi oricând o direcţie de agresiune rusă. De aceea trebuie să ne pregătim, în primul rând la nivel teritorial, la nivelul coasteor şi, evident, formula de apărare a apelor maritime vin în consecinţă, şi aici ar trebui să avem capabilităţile necesare pentru a ne apăra interesele şi teritoriul", a conchis fostul consilier prezidenţial.

Ministerul Apărării Naţionale a anunţat, vineri seară, că a suspendat procedura de achiziţie a corvetelor multifuncţionale şi că a sesizat Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, „în temeiul unor suspiciuni rezonabile privind derularea în deplină legalitate a procedurii”. Decizia a venit în condiţiile în care Gabriel Leş, anunţa, la finalul anului 2018, că termenul limită pentru luarea unei decizii privind achiziţia corvetelor era 12 ianuarie.

Pe 20 noiembrie, fostul preşedinte Traian Băsescu l-a acuzat public, pe Facebook, pe preşedintele PSD, Liviu Dragnea, că a vrut trucarea licitaţiei pentru corvete. Fostul şef de stat arăta că, prin lege, România poate cumpăra echipamente militare fără licitaţie, însă „Daddy” a vrut o licitaţie, pentru că „singura modalitate de a-i ferici pe olandezii de la Damen cu contractul de 1,6 miliarde dolari era o licitaţie trucată”. Traian Băsescu transmitea că la finalul licitaţiei ajunseseră trei competitori, respectiv olandezii de la Damen, italienii de la Ficantieri şi francezii de la Naval Grup. "Şi un novice vede la o simpla citire a numelor competitorilor că francezii de la Naval Grup, lideri mondiali în construcţia de nave militare, sunt singurii care pot construi şi echipa cele 4 corvete cu tehnică de luptă şi tehnologie de ultimă generaţie produsă în industria de apărare franceză, perfect compatibilă NATO, mai ales că producător de armament Thales deţine 34 la sută alături de statul francez care deţine 62 la sută din acţiunile Naval Grup", susţinea fostul preşedinte.

Mihai Fifor, plecat între timp de la portofoliul Apărării, a dezminţit informaţiile vehiculate în spaţiul public, potrivit cărora şi-ar fi dat demisia de la minister în urma unor presiuni pentru procedurile de achiziţie din cadrul ministerului, catalogându-le drept speculaţii ieftine.

Pe 1 martie 2018, Ministerul Apărării Naţionale anunţa că, prin Departamentul pentru armamente, a iniţiat procedura specifică de achiziţie aferentă programului de înzestrare esenţial „Corveta multifuncţională”, având ca obiectiv atribuirea unui acord-cadru destinat achiziţiei a patru corvete şi a suportului logistic iniţial aferent acestora. ”Procedura se derulează conform unui calendar estimat prezentat, într-o primă formă, în cadrul documentaţiei de atribuire publicată pe site-ul C.N. Romtehnica S.A. După finalizarea etapei de calificare, comisia de evaluare, stabilită de Departamentul pentru armamente, a derulat cu fiecare candidat calificat runde succesive de dialog, care au avut ca obiectiv identificarea unei soluţii tehnice şi comerciale optime, care să satisfacă necesităţile operaţionale ale Forţelor Navale Române, urmărindu-se, totodată, menţinerea caracterului concurenţial al procedurii de achiziţie”, transmitea MApN la acea vreme.

Programul în valoare de 1,6 miliarde de euro (1,85 miliarde de dolari) trebuia să acopere achiziţionarea a patru corvete, precum şi modernizarea sistemelor de luptă ale fregatelor Regina Maria şi Regele Ferdinand.