Fost membru CSM: Judecătorul Dana Gîrbovan nu va fi ministrul Justiţiei! Este cel mai prost context politic posibil/ Asistăm la operaţiunea Make Klaus Iohannis Great Again!

"Dacă aş fi maestrul Ion Cristoiu şi aş avea plăcerea definiţiilor aş spune că asistăm la operaţiunea Make Klaus Iohannis Great Again! În preajma alegerilor, preşedintelui Klaus Iohannis trebuia să i se ofere ocazia să demonstreze că doar el este alesul care blochează "atacul deşănţat al PSD la adresa justiţiei" şi, în continuare, campionul necontestat al luptei împotriva corupţiei. În această cruciadă, pe care o va purta desigur cu succes şi în al doilea mandat, un nou venit precum Dan Barna este doar o palidă promisiune", scrie, pe Facebook, Adrian Toni Neacşu.

Avocatul subliniază că, imediat după anunţul public, Dana Gîrbovan a fost diabolizată. "Dana Girbovan este mai rea decât Florin Iordache şi Tudorel Toader la un loc, este preferata Sputink-ului, militantă anti GRECO, moaşa secţiei speciale împotriva magistraţilor, susţinătoarea OUG 13, reprezentanta restauraţiei, al anti-americanismului feroce şi biciul baronilor împotriva justiţiei (am reprodus titlurile într-o ordine întâmplătoare). Pentru că după schimbarea la faţă a premierului Dăncilă şi cazul cutremurător de la Caracal, care a arătat doar cât de vulnerabil e cetăţeanul în viaţa de zi cu zi, temele abstracte privind justiţia nu mai erau fierbinţi, trebuia pornit un nou foc care să agite electoratul, să-l îndârjească, să-l radicalizeze şi să-i orienteze aşteptările într-o singură direcţie: blocarea prin orice mijloace a Guvernului. Preşedintelui Iohannis i s-a oferit ocazia perfectă să demonstreze că nu coabitează laş cu duşmanul politic, ci dimpotrivă este singurul care poate opri "asaltul" la justiţie. Electoratului rezultat din cazul Colectiv, OUG 13 şi Ocuppy Piaţa Victoriei trebuia să i se dea ocazia finală de a alege între promisiunea belicoasă Dan Barna şi certitudinea molcomă Klaus Johannis", transmite apărătorul.

Adrian Toni Neacşu este de părere că Dana Gîrbovan a căzut într-o capcană din care îi va fi greu să iasă. "Dana Gîrbovan este un profesionist incontestabil, o persoană cu un respect real imens în interiorul sistemului judiciar câştigat în urma unei activităţi asociative de aproape 15 ani, o luptătoare adevărată pentru eliberarea judecătorilor de presiunile puse pe independenţa lor, fie că vorbim de cele materiale, fie că vorbim de ingerinţele serviciilor secrete ori intimidările prin anchete penale abuzive. (....) În condiţii ideale, o persoană cu profilul profesional, uman şi ideologic al Danei Gîrbovan ar trebui să fie garanţia suficientă că sistemul judiciar poate fi readus acolo unde îi este locul, în afara jocurilor şi mizelor politice, de securitate şi electorale. Nu mai sunt de mult un idealist, aşa că este o apreciere pe care o fac cunoscând bine dedesupturile stării jalnice a sistemului judiciar de azi. Nu suntem în condiţii ideale, dimpotrivă, este cel mai prost context politic posibil: iminenţa alegerilor prezidenţiale", aminteşte fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Avocatul susţine că Dana Gîrbovan îşi risca propria carieră, dar şi credibilitatea sa şi chiar existenţa UNJR-ului, precizând că în România au fost doar două situaţii de propuneri de magistraţi în funcţia de ministru al justiţiei, respectiv judecătorul Mona Pivniceru şi procurorul Robert Cazanciuc.

"La 23 august 2012 se publică în Monitorul Oficial atât eliberarea din funcţia de judecător a d-ei Mona Maria Pivniceru, prin demisie, cât şi numirea în funcţia de membru al Guvernului, respectiv de ministru al Justiţiei. Ambele decrete sunt semnate de preşedintele interimar Crin Antonescu, în urma unei înţelegeri anterioare, evident politică, cu premierul USL de atunci, Victor Ponta. Mona Pivniceru fusese nominalizată ca ministru al justiţiei la 6 august 2012, când deţinea calitatea de judecător în funcţie, iar la 20 august îşi prezentase demisia din magistratură, de care Plenul CSM a luat act abia în 22 august 2012. Anterior, Mona Pivniceru solicitase detaşarea in calitate de judecător la Ministerul Justiţiei, pentru a putea fi numită în calitate de ministru. Prin Hotărârea nr. 654/6.08.2012 Secţia pentru judecători a CSM respinge ca inadmisibilă cererea de detaşare, invocând că aceasta nu poate fi detaşată din calitatea de membru al CSM.

Ca urmare, prim-ministrul Victor Ponta a trimis la Preşedinţie o propunere pentru ministrul justiţiei în persoana unui judecător în funcţie. Preşedintele interimar a acceptat această nominalizare, fără să pună în discuţie o eventuală incompatibilitate, demisia şi eliberarea din funcţia de judecător fiind operaţiuni ulterioare, pentru a putea avea loc numirea oficială, prin decret prezidenţial.

Numirea procurorului Robert Cazanciuc în funcţia de ministru al justiţiei a fost mult mai simplă. Premierul Victor Ponta a înaintat propunerea (de data asta Preşedintelui Traian Băsescu) doar după după ce Robert Cazanciuc îşi dăduse deja demisia din magistratură (11 aprilie 2013) şi după ce această demisie devenise efectivă prin publicarea în Monitorul oficial (15 aprilie 2013). Cu aceeaşi dată(15.04.2013) a şi fost numit ministru al justiţiei prin decret prezidenţial. Ulterior, prin modificările la legile justiţiei promovate de coaliţia PSD-ALDE, legislaţia este lămurită, pentru a se evita incompatibilitatea dintre calitatea de magistrat în funcţie şi demnităţile politice", potrivit sursei citate.

Avocatul arată că, în prezent, Legea 303/2004, articolul 58, alineatul 1 interzice expres detaşarea unui magistrat în funcţia de ministru al justiţiei. De asemenea, potrivit articolului 9, alineat 1, judecătorilor şi procurorilor le este interzis să desfăşoare sau să participe la activităţi cu caracter politic.

Prin Decizia nr. 45/2018 a Curţii Constituţionale, la punctul 176, se subliniază o dată în plus incompatibilitatea constituţională totală între funcţia de ministru şi cea de magistrat în funcţie, arată Toni Neacşu: "Curtea reţine că funcţia de ministru al justiţiei este incompatibilă cu cea de judecător/procuror, neputându-se cumula aceste două calităţi nici potrivit Constituţiei şi nici Legii nr. 303/2004, în vigoare la data pronunţării prezentei decizii."

Apărătorul aminteşte de asemenea că articolul 41 al noului Cod administrativ stipulează: "În termen de 15 zile de la data depunerii jurământului, membrul Guvernului este obligat să renunţe la calitatea sau funcţia cu care este incompatibilă funcţia de membru al Guvernului, sub sancţiunea încetării mandatului."

"Dacă precedenţii miniştri ai justiţiei magistraţi au fost numiţi prin consensul dintre Preşedinte şi Premier, în prezent nu mai suntem în această situaţie. D-na Dana Gîrbovan a anunţat că şi-a dat doar un acord de principiu pentru a fi propusă ministru al justiţiei, făcând referire implicit la un acord prealabil al Preşedintelui României. Altfel spus, dacă Preşedintele nu are nimic de obiectat, procedura merge mai departe, îşi prezintă demisia din magistratură pentru a se evita starea de incompatibilitate, iar ulterior demisiei se poate publica Decretul oficial de numire în Guvern. Aceasta înseamnă că toate cărţile poker-ului politic sunt în mâna d-lui preşedinte Klaus Iohannis. Şi toate mâinile posibile pe care le are sunt câştigătoare", subliniază fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Avocatul aminteşte că asociaţiile "radicale" din magistratură, "adversare ideologice declarate ale acţiunilor d-nei Gîrbovan", respectiv Iniţiativa pentru Justiţie, Forumul Judecătorilor din România, au oferit deja public şi probabil o vor face şi pe "canalele politice directe", argumente tehnice pentru a împiedica, pe de o parte, această numire şi pentru a o scoate în afara jocului pe "naiva, cel puţin cu această ultimă mişcare a ei, Dana Gîrbovan".

Adrian Toni Neacşu precizează că la momentul când o propunere de ministru ajunge la Preşedinte, aceasta trebuie să îndeplinească absolut toate condiţiile prevăzute în Constituţie.

"Preşedintele nu se poate pronunţa asupra unei propuneri de ministru decât după ce persoana îndeplineşte toate condiţiile formale, respectiv după ce iese prin demisie din starea de incompatibilitate în care se află.Acesta e primul careu de aşi. După cunoştinţa mea Dana Gîrbovan încă nu şi-a înaintat demisia, care de altfel ar fi trebuit să facă obiectul unei Hotărâri a CSM. Astfel fiind, luni premierul Dăncilă va înainta Preşedintelui o propunere pentru ministerul justiţiei a unei persoane care să află în vădită stare de incompatibilitate, fiind judecător în funcţie. Cum Curtea Constituţională a stabilit deja în mai multe rânduri că o propunere de ministru poate fi respinsă ori de câte ori dacă aceasta nu îndeplineşte condiţiile legale de formă (în cazul de faţă propunerea unei persoane care poate ocupa funcţia de ministru), indiferent cum va juca Preşedintele o va face la câştig", potrivit sursei citate.

Fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii susţine că preşedintele Klaus Iohannis va putea fie să respingă direct propunerea ca fiind nelegală "şi să dea astfel satisfacţie rapidă electoratului său care în aceste zile a fost convins să vadă în Dana Gîrbovan un Florin Iordache în fustă", fie să ridice miza şi să forţeze o demisie din magistratura a Danei Gîrbovan.

""O tergiversare în aceste condiţii a numirii la justiţie nu îi mai este imputabilă preşedintelui ci premierului, care nu este capabil să înainteze o propunere de ministru care să îndeplinească toate condiţiile prevăzute de lege. Preşedintele va putea să afirme, foarte simplu şi aparent corect, că se va pronunţa pe propunerea Dana Girbovan doar după ce la dosar vor fi toate actele necesare, inclusiv demisia acesteia din funcţia de judecător. Probabil Guvernul va invoca prevederile recente ale Codului administrativ potrivit cu care membrul Guvernului are un termen de 15 zile după depunerea jurământului în care să renunţe la funcţia de judecător care îl face incompatibil.

Totuşi, pe de o parte, simpla numire a unui judecător în funcţie în calitatea de ministru în Guvern îl pune pe acesta în stare de incompatibilitate flagrantă din perspectiva statutului de magistrat, iar, pe de altă parte, în cazul magistraţilor cumularea a două funcţii publice constituie abatere disciplinară potrivit Legii nr. 303/2004, în timp ce potrivit art. 51/1 din Legea nr. 317/2004 eliberarea din funcţie a judecătorului prin demisie nu împiedică continuarea cercetării disciplinare. Desfăşurarea întregii proceduri de numire în funcţia politică din Guvern cu păstrarea calităţii de judecător, urmând ca persoana propusă să renunţe la funcţie doar dacă este efectiv numită şi doar după publicarea decretului prezidenţial, va fi oricum greu de acceptat din partea sistemului judiciar, sensibil la asocierile formale cu politica, şi va stârni un arsenal de contestări", arată Adrian Toni Neacşu.

Avocatul conchide precizând că ceea ce vor face în cele din urmă PSD-ul şi Dana Gîrbovan este greu să anticipat, dar "indiferent de decizie partida este pierdută înainte de a începe".

"D-na judecător Dana Gârbovan nu va fi ministru al justiţiei", arată, în final, Adrian Toni Neacşu.

Vineri, după şedinţa Comitetului Executiv Naţional PSD, liderul partidului, Viorica Dăncilă, a anunţat că social democraţii o propun pe Dana Gîrbovan pentru portofoliul de ministru al Justiţiei, în locul Anei Birchall, că a discutat cu aceasta în prealabil şi că propunerile vor fi trimise luni la Palatul Cotroceni.

Imediat după, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Dana Gîrbovan, a subliniat că a acceptat de principiu propunerea de a fi ministru al Justiţiei, cu condiţia să-i fie asigurată independenţa deplină în exercitarea mandatului şi ca preşedintele Klaus Iohannis să fie de acord.

Dana Gîrbovan, propunerea PSD pentru ministerul Justiţiei, este judecător la Curtea de Apel Cluj şi preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR).