Fost ministru al Justiţiei, despre raportul Comisiei de la Veneţia: Iohannis a ţinut morţiş

Comisia de la Veneţia a publicat vineri seară raportul preliminar referitor la legile justiţiei din România.

„Concluzia este clară: Iohannis a ţinut morţiş să fie adoptate şi să promulge în grabă aceste legi pentru că ştia că sunt nişte legi cu probleme, care vor oligarhiza sistemul de justiţie, iar analiza Comisiei de la Veneţia, care urma să vină în câteva zile, va conţine critici importante. Aşa cum era de aşteptat, Comsia de la Veneţia a criticat graba cu care au fost adoptate legile în Parlament, faptul ca nu s-a ţinut cont de opiniile anterioare, a criticat dur procedura de numire a vicepreşedinţilor instanţelor şi a adjuncţilor şefilor de parchete, a criticat parţial şi procedura de numire a procurorilor de rang înalt chiar dacă a apreciat şi un progres faţă de legea în vigoare, a criticat durata mandatelor acestora, faptul că legile nu au refăcut competenţa DNA cu privire la infracţiunile de corupţie săvârşite de magistraţi (cu alte cuvinte desfiinţarea SIIJ a fost de formă), a criticat ferm posibilitatea procurorilor de rang înalt, numiti politic, de a influenţa dosarele penale prin posibilitatea de infirmare a măsurilor şi soluţiilor procurorilor din subordine şi a făcut, în final, nişte recomandări clare, de care, bineînţeles Regimul Iohannis nu va ţine cont. De menţionat că însăşi Comisia de la Veneţia a precizat că a analizat doar câteva aspecte, fiind posibil ca problemele din aceste legi să fie mult mai multe”, spuen Stelian Ion, fost ministru al Justiţiei.

Fostul ministru îl acuză pe preşedintele Klaus Ionannis „e mai important” pentru el să creeze nişte instrumente cu care „să controleze justiţia” decât să promoveze o legislaţie sănătoasă şi o justiţie independentă.

„Pe Iohannis îl putem înscrie deja în galeria celor mai toxici conducători pe care i-a avut România pentru că a avut în mâna sa oportunitatea de a reforma ţara şi de a-i da un impuls puternic spre viitor, însă a ales calea combinaţiilor (vezi afacerea BMV) care ne întoarce în timp în Epoca Năstase”, mai spune Stelian Ion.

Potrivit raportului, Comisia regretă faptul că autorităţile române nu au solicitat un aviz cu privire la cele trei proiecte de lege aşa cum fusese anunţat de autorităţi şi că au lăsat la latitudinea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei să facă această solicitare.

„Având în vedere că acesta este un aviz de urgenţă, Comisia de la Veneţia nu poate exclude faptul că există alte aspecte în aceste trei legi care ar putea fi problematice, dar se pare că, în ansamblu, în aceste trei legi se legile par să se îndrepte în direcţia corectă. Comisia de la Veneţia remarcă mai multe elemente pozitive, în primul rând faptul că în prezent nu pare să existe interferenţe politice în activitatea DNA. Chiar dacă legile au fost adoptate în cele din urmă într-o procedură de urgenţă, pregătirile anterioare au inclus consultări cu toate părţile interesate. În ceea ce priveşte numirea şi revocarea unor persoane de rang înalt procurori, este pozitiv faptul că acest lucru este acum reglementat la nivel de lege, mai degrabă decât prin ordinul ministerial, iar implicarea mai multor actori în aceste numiri oferă mai multă transparenţă. De asemenea, este pozitiv faptul că instrucţiunile procurorilor către subordonaţi trebuie să fie în scris şi legale şi că trebuie să fie prezentate motive atunci când acestea contrazic o decizie a unui procuror din subordine. Procurorul general nu are competenţa de a infirma deciziile procurorilor din cadrul DNA sau DIICOT. În cele din urmă, este pozitiv faptul că controlul de către ministrul justiţiei poate viza doar chestiuni manageriale”, arată Comisia.

Astfel, Comisia de la Veneţia formulează următoarele recomandări principale pentru modificarea legilor privind sistemul judiciar:
1. ar trebui introdusă o selecţie prin concurs şi pentru directorii adjuncţi, nu numai pentru preşedinţii de instanţe şi parchete;
2. procurorii de rang înalt, inclusiv procurorul general, precum şi şeful procurori ai DNA şi DIICOT şi adjuncţii acestora ar trebui să fie numiţi pentru o perioadă mai lungă de timp şi fără posibilitatea de reînnoire;
3. procurorul general nu ar trebui să aibă posibilitatea de a ocoli ierarhia procurorilor atunci când constată că măsurile de urmărire penală sunt ilegale sau nefondate. O astfel de constatare ar trebui să fie transmisă în jos prin ierarhia procurorilor;
4. ar trebui să se prevadă în mod explicit prin lege că poliţia judiciară nu raportează cu privire la activitatea sa către ministrul de interne.