Fostul director OTV Doru Iuga, directorul unei publicaţii din Buzău şi soţia sa, reţinuţi pentru şantaj

Conform purtătorului de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, procurorul Cecilia Iana, trei persoane au fost reţinute pentru şantaj, în prezent existând cinci plângeri la dosar şi cinci părţi vătămate, dar cercetările continuă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Cei reţinuţi vor fi prezentaţi, sâmbătă, instanţei, cu propunere de arestare preventivă.

Conform unor surse judiciare, cei reţinuţi sunt directorul publicaţiei "Atac de Buzău", Florin Paraschivescu, soţia acestuia, Oana Galanton, responsabilă cu publicitatea în săptămânalul buzoian, şi Doru Iuga, redactor al publicaţiei.

Săptămânalul "Atac de Buzău" a apărut pe piaţa media buzoiană în urmă cu peste un an, iar de atunci s-a făcut remarcat prin mai multe materiale defăimătoare la adresa oamenilor de afaceri şi a primarilor din localităţile judeţului.

În tot acest timp, potrivit unor surse judiciare, plângeri ar fi fost formulate de primari care ar fi fost nevoiţi să plătească diverse sume de bani pentru a nu deveni subiect în paginile săptămânalului. Printre cei care ar fi depus plângere împotriva lui Paraschivescu s-ar număra primarul din Poşta Câlnău, Sorin Munteanu, primarul oraşului Nehoiu, Florentin Lungu, primarul comunei Berca, Valeriu Marcu, fostul deputat Marian Ghiveciu, dar şi oameni de afaceri.

Dosarul este instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău.

Printre cei de la care Florin Paraschivescu ar fi încercat să obţină bani se numără şi proprietarul Grup Romet Buzău, Constantin Toma.

El a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX, că de mai multe ori a fost sunat personal de Paraschivescu şi a primit mesaje prin intermediul a diverse persoane pentru a se întâlni cu acesta în vederea încheierii unui contract de publicitate. Pentru că a refuzat, numele lui Constantin Toma a apărut în diverse articole defăimătoare din săptămânalul buzoian.

"Am fost sunat de mai multe ori de acest individ pentru a mă întâlni cu el. Am refuzat acest lucru şi de atunci au început să apară despre mine anumite materiale defăimătoare, scrise într-o manieră mizerabilă despre care nu credeam că este posibil să vadă lumina tiparului. Sunt fost proprietar de ziar, însă eu nu credeam că aşa ceva este posibil", a declarat omul de afaceri Constantin Toma.

Directorul publicaţiei "Atac de Buzău", Florin Paraschivescu, nu este pentru prima dată într-o astfel de situaţie. În calitate de director al publicaţiei "Atac la persoană", împreună cu trei angajaţi, a fost reţinut în urmă cu trei ani de poliţişti în curtea Universităţii Bioterra după ce ar fi primit bani de la rectorul acesteia, Ioan Nicolae, pentru a nu da publicităţii imagini cu distrugerea unor documente în curtea universităţii.

De altfel, informaţii despre preocupările lui Florin Paraschivescu au apărut în urmă cu două săptămâni când, potrivit presei, preşedintele PSD Sector 5 din Capitală, Cristian Rizea, a depus o plângere pentru şantaj împotriva lui. Paraschivescu i-ar fi cerut lui Rizea 10.000 de lei lunar pentru ca publicaţia "Atac la Persoană", care apare în Bucureşti, să nu publice materiale denigratoare la adresa sa.

Alături de Florin Paraschivescu anchetatorii l-au reţinut şi pe Doru Iuga, redactor al publicaţiei. Iuga este un fost jurnalist de televiziune şi fost director al postului OTV condus de Dan Diaconescu, care a fost implicat într-un scandal sexual.

În mai 2013, fostul director al postului OTV Doru Iuga a fost condamnat de Judecătoria Sectorului 2 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru act sexual cu un minor. Termenul de încercare al pedepsei dispuse în cazul lui Iuga a fost de patru ani, instanţa stabilind totodată interzicerea unor drepturi civile ale acestuia timp de 10 ani, respectiv acelea de a fi ales în funcţii publice, de a ocupa o funcţie publică, de a deţine drepturi părinteşti şi de a fi tutore sau curator.

În acest dosar, fostul director al OTV a stat în arest preventiv timp de 10 luni, fiind eliberat în 22 martie 2012, printr-o decizie a Tribunalului Bucureşti.

Hotărârea instanţei nu era definitivă, ulterior fiind dispusă executarea pedepsei. Însă, în 2014, Judecătoria Sectorului 1 a admis o cerere a lui Iuga privind constatarea intervenirii unei legi penale mai favorabile, stabilind că infracţiunea pentru care a fost condamnat a fost dezincriminată şi dispunând punerea sa în libertate.

Dosarul lui Iuga şi al celorlalţi patru inculpaţi a fost disjuns dintr-unul în care au mai fost trimişi în judecată cetăţeanul german Klaus Zander şi Andrei Marius Staicovici.

Procurorii de la Parchetul Capitalei i-au deferit justiţiei, în 24 august 2011, pe Doru Iuga şi cetăţeanul german Zander Klaus, acuzaţi de act sexual cu un minor, în formă continuată, precum şi pe Andrei Marius Staicovici, Viorel Manolache, Ştefan Romeo Haciadurian şi Adrian Dobre, acuzaţi de proxenetism în formă continuată.

Mijloacele de probă administrate în dosar au conturat modul de operare al proxeneţilor în raport cu tinerii care practicau prostituţia şi cu beneficiarii serviciilor sexuale, aspectele principale fiind "zonele de unde, momentele şi modalităţile în care erau racolaţi/ademeniţi bărbaţii tineri în vederea practicării de relaţii homosexuale", "modul în care bărbaţii tineri erau transportaţi" şi "unde erau transportaţi bărbaţii tineri şi intervalul de timp cât erau ţinuţi".

În legătură cu primul aspect, al zonelor de racolare, anchetatorii arătau că proxeneţii ademeneau - în vederea practicării de relaţii homosexuale - persoane din rândul bărbaţilor tineri fără adăpost sau al celor cu mijloace de existenţă precară, din mai multe zone din Bucureşti, cunoscute ca zone de întâlnire pentru homosexuali (de exemplu zona Lipscani/Brătianu, Piaţa Romană, Piaţa Unirii – restaurant McDonald’s, Gara de Nord).

Proxeneţii contactau telefonic, la cererea clienţilor, bărbaţi tineri, printre care se aflau şi minori, cărora le cereau servicii sexuale pentru clienţi şi le înlesneau întâlnirile cu clienţii. Proxeneţii erau contactaţi telefonic de bărbaţi tineri care îşi ofereau serviciile sexuale şi cărora, de asemenea le înlesneau întâlnirile cu clienţii.

Acelaşi gen de contacte se realizau prin intermediul internetului, fie prin postarea unor anunţuri prin care se oferă servicii de masaj, fie prin diferite site-uri de socializare, mai arată anchetatorii la acest capitol.

Proxeneţii le asigurau bărbaţilor tineri, care se prostituau, transportul în vederea întreţinerii de relaţii sexuale, fie prin intermediul autoturismelor proprii, fie cu autoturisme taxi, achitând contravaloarea cursei efectuate.

Tinerii care practicau prostituţia erau transportaţi de către proxeneţi la locuinţele clienţilor, unde erau ţinuţi timp de mai multe ore, pe timpul nopţii sau chiar în toate zilele de week-end, timp în care întreţineau relaţii sexuale cu aceştia.

Din probele de la dosar a reieşit că pentru aceste activităţi, proxeneţii primeau de la clienţi sume de bani şi alte foloase materiale. Totodată, bărbaţii tineri care îşi ofereau serviciile sexuale primeau şi ei sume de bani sau alte foloase.