Fostul ofiţer SIPA Floricel Vitan rămâne în arest

Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Cluj, Claudia Ilieş, a declarat că instanţa a respins recursul lui Floricel Vitan, astfel că acesta va fi judecat în continuare în stare de arest.

Potrivit sursei citate, sentinţa Curţii de Apel Cluj este definitivă.

Curtea de Apel Cluj a judecat, miercuri, recursul făcut de Vitan la o sentinţă a Tribunalului Cluj, care, în 27 martie, a menţinut starea de arest în cazul său.

Sergiu Bogdan, avocatul lui Floricel Vitan, a susţinut, miercuri, în faţa judecătorilor Curţii de Apel Cluj, că fostul ofiţer SIPA poate fi judecat în stare de libertate, că nu reprezintă un pericol public, iar rechizitoriul întocmit de procurorii DNA Cluj ridică mai multe semne de întrebare.

La rândul său, procurorul DNA a cerut respingerea recursului, susţinând că Vitan este pericol public şi că a mai comis şi alte fapte.

Floricel Vitan este acuzat că a cerut reprezentanţilor unei firmei din municipiul Cluj-Napoca 60.000 de euro pentru a-i ajuta să câştige o licitaţie privind achiziţionarea de produse alimentare pentru o unitate militară şi a fost arestat preventiv, la începutul lunii martie, pe o perioadă de 29 de zile, pentru trafic de influenţă.

Conform DNA, Vitan s-a oferit să îi ajute pe reprezentanţii firmei să câştige licitaţia de achiziţie de produse alimentare pentru o unitate militară din judeţul Cluj, cerând în schimb procente din valoarea unui contract de achiziţie publică, iniţial 1,5 la sută, echivalentul sumei de 45.000 de euro, iar ulterior de 0,5 la sută, echivalentul a 15.000 de euro. Acesta a dat asigurări că are relaţii în cadrul Ministerului Apărării şi îi poate influenţa pe membrii comisiei de licitaţie să atribuie contractul firmei din Cluj-Napoca.

Surse din cadrul DNA au declarat corespondentului MEDIAFAX că Vitan s-ar fi folosit de influenţa pe care o are asupra unor persoane din cadrul Ministerului Apărării în virtutea vechii funcţii pe care a deţinut-o la SIPA.

Fost ofiţer în cadrul Serviciului Independent de Protecţie şi Anticorupţie (SIPA) din cadrul Ministerului Justiţiei, Floricel Vitan a fost condamnat definitiv, în 15 mai 2002, de către Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, la patru ani de închisoare pentru trafic de influenţă în dosarul "Gherla". Alături de Vitan a fost arestat şi judecat maiorul Ion Morar - fost ofiţer instructor în cadrul Penitenciarului Gherla

Colonelul Vitan a fost condamnat pentru încercarea de a-l fi eliberat din închisoare pe motive medicale pe cămătarul clujean Gabor Lajos, în schimbul unei mari sume de bani obţinute prin intermediul Anei Varga. Fostul ofiţer SIPA a fost acuzat că a intervenit pe lângă un medic al Penitenciarului Gherla, unde era deţinut Gabor, pentru a-i facilita trimiterea la un spital civil unde să i se pună diagnosticul de cancer al laringelui, necesar întreruperii executării pedepsei.

Potrivit declaraţiilor din decembrie 2000 ale reprezentanţilor Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj, Floricel Vitan a fost surprins în timp ce primea de la Gabor Lajos suma de 4.500 de dolari. Flagrantul delict a fost organizat de Parchetul Militar din Cluj-Napoca, în colaborare cu Gabor, care îi dăduse anterior lui Vitan aproximativ 10.000 de mărci germane pentru a-i facilita întreruperea, pe motive de sănătate, a executării unei pedepse cu închisoarea. Gabor a fost eliberat condiţionat din închisoarea Gherla în data de 31 octombrie, după ce a executat o pedeapsă de doi ani pentru trafic de influenţă. El l-a contactat pe Vitan şi l-ar fi convins să îl ajute în nişte afaceri, pentru care i-a dat cei 4.500 de dolari. Banii erau marcaţi cu data şi cu inscripţia "trafic de influenţă".

În iunie 2002, Floricel Vitan a fost audiat de comisia senatorială pentru cercetarea abuzurilor, el susţinând că este nevinovat, iar flagrantul în urma căruia a fost arestat, în decembrie 2000, a fost "o înscenare ordinară".

În timpul procesului, fostul colonel SIPA a formulat o plângere penală împotriva procurorilor lt.col Ilie Botoş (numit ulterior procuror general al României, funcţie deţinută până în vara anului 2006-n.r.) şi col. Vasile Babiciu, de la Parchetul Militar Cluj, acuzându-i de abuz în serviciu, deoarece cei doi magistraţi militari au prezentat "în mod denaturat şi vădit intenţionat elemente ce doreau a-l incrimina", iar pe parcursul anchetei au făcut presiuni şi au ameninţat "şantajând un ofiţer cu grad superior cu punerea în libertate dacă oferă acte care să-l incrimineze".

În încheierea plângerii, Floricel Vitan solicita procurorului general al României de la acea vreme, Joiţa Tănase, ca plângerea penală să fie soluţionată de un corp de magistraţi care nu sunt implicaţi în cazul Gherla, având în vedere că şeful de atunci al Secţiei Parchetelor Militare, colonel Ionel Slăvoiu, era cel care a aprobat trimiterea în judecată a celor doi ofiţeri de la Penitenciarul Gherla.

Colonelul Floricel Vitan a înaintat mai multe memorii ministrului Justiţiei de atunci, Rodica Stănoiu, preşedintelul Comisiei de cercetare a abuzurilor din Senat, precum şi lui Ioan Talpeş, fost consilier prezidenţial pentru probleme de apărare, siguranţă naţională şi ordine publică.

În lipsa unui răspuns favorabil din partea autorităţilor române, Vitan a formulat o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, reclamând condiţiile de detenţie, violarea corespondenţei şi încălcarea dreptului la apărare şi la prezumţia de nevinovăţie. Acesta s-a plâns că i s-a încălcat articolul 6 care garantează dreptul la un proces echitabil şi articolul 8 în legătură cu dreptul la viaţă privată.

CEDO s-a pronunţat în acest caz în martie 2008 şi a condamnat România pentru încălcarea prezumţiei de nevinovăţie şi violarea corespondenţei fostului ofiţer al Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie.

Potrivit deciziei Curţii Europene, Vitan a fost ţinut în custodie în decembrie 2000, sub suspiciunea de trafic de influenţă, cât era în funcţia de ofiţer de informaţii la Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie (SIPA).

CEDO a stabilit că reclamantul nu a fost împiedicat să îşi exercite în mod liber dreptul la apărare şi nu au fost încălcate astfel aliniatele 1 şi 3 ale articolului 6. Instanţa europeană a considerat însă că procurorul l-a declarat oficial vinovat, chiar dacă nu i s-a stabilit vinovăţia în instanţă. România a încălcat astfel aliniatul 2 al articolului 6.

Cu privire la încălcarea dreptului la corespondenţă, Curtea a stabilit că procedurile "nu au fost în concordanţă cu legea" şi a hotărât că a fost încălcat şi articolul 8.

CEDO a decis despăgubirea lui Vitan cu suma de 2.000 de euro, plus 200 de euro pentru cheltuieli.