Fostul ofiţer SRI, Daniel Dragomir: Peste 80 de oameni din conducerea statului au fost ascultaţi şi urmăriţi de SRI şi DNA. Ţinta ar fi fost Călin Popescu Tăriceanu/ Reacţia preşedintelui Senatului: Nu am ştiut - FOTO DOCUMENT

VEZI MAI JOS MANDATUL DE INTERCEPTARE

Mandatul a fost acordat pentru perioada 4 iulie 2014 – 6 noiembrie 2014, acesta încheindu-se la 4 zile după primul tur de scrutin al prezidenţialelor din 2014.

Fostul ofiţer SRI susţine că mandatul a fost dat într-un dosar deschis în 2013, în baza unei sesizări a Guvenului Ponta, şi se referă la fapte din anii 2000.

Din acest dosar, s-a desprins ulterior dosarul Microsoft, potrivit lui Dragomir.

"În perioada 4 iulie - 6 noiembrie 2014, o serie de oameni politici din România s-au aflat sub un mandat de interceptare extrem de strict care avea în vedere verificarea aspectelor pe care le desfăşoară în timpul campaniei prezidenţiale. Campania prezidenţială a avut loc la finalul anului 2014 ori acest mandat, unul dintre cele mai dure mandate pe care eu le-am văzut vreodată şi care cuprinde, printre altele, interceptarea comunicaţiilor, dar şi supraveghere video, audio a persoanelor, localizare, urmărire prin mijloace tehnice specifice. Este un mandat care are peste 80 de persoane ca ţinte", a declarat, vineri. Daniel Dragomir, într-o conferinţă de presă..

Mandatul, spune Dragomir, a fost acordat de către colonelul Valentin Şelaru, judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

"Acest mandat, luat într-un dosar deschis în 2013, în baza unei sesizări a Guvenului Ponta, se referă la fapte din anii 2000. Din acest dosar mai stufos, s-a desprins ceea ce ulterior s-a numit dosarul Microsoft. Însă acesr dosar pe care eu vi-l prezint se referă la un lucru mult mai grav, şi anume la acte de poliţie politică împotriva conducătorilor legitimi ai ţării", a completat fostul ofiţer SRI.

Printre cele 80 de persoane interceptate şi localizate se numără Călin Popescu Tăriceanu, la acel moment preşedinte al Senatului şi candidat la alegerile prezidenţiale, Vasile Blaga, care la acel moment conducea campania electorală a unuia dintre candidaţi, Ecaterina Andronescu, Varujan Pambuccian, Radu Stroe, Eugen Orlando Teodorovici, Ioan Rus, Borbely Karoly, Enache Jiru, Mihnea Costoiu, Dan Nica, Marian Săniuţă, consultantul Bogdan Teodorescu, generalul Toma Zaharia, Sebastian Vlădescu, Vlad Moisescu, Ioan Moraru, Daniel Funeriu, Valerian Vreme şi Gabriel Berca.

Tăriceanu: Nu am ştiut că sunt interceptat. E o dovadă în plus a existenţei statului paralel

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat vineri, legat de mandatul de ascultare/localizare pe numele său, într-un dosar din care s-a desprins cazul Microsoft, că nu a fost anunţat de mandat, iar situaţia denotă existenţa statului paralel.

”Interceptarea unuia din candidati în procesul electoral duce la suspiciuni si la acuzaţii grave legate de deformarea procesului electoral, pentru că se creează avantajul unuia din candidaţi. E dovadă în plus legat de existenţa statului paralel în România. Vreau să văd care este baza legală pe care s-au făcut interceptările. Alte instituţii aveau dreptul să facă parte din partea de procedură judiciară?Din câte ştiu, nu. Conform legislatiei, trebuie să vă aduc la cunoştinţă că nu am fost informat, desi exista obligativitatea să fiu”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.

El şi-a exprimat îndoiala cu privire la corectitudinea alegerilor din 2014.

”Ei bine, noi, astăzi şi de o bună perioadă, de când s-a instituit funcţionarea comisiei parlamentare pentru anchetarea corectitudinii derulării alegerilor, ne gândim cu precădere la modul în care s-au desfăşurat alegerile din anul 2009. În momentul de faţă, trebuie să ne punem întrebarea dacă în afară de alegerile din 2009, şi alegerile din 2014 s-au desfăşurat corect. Şi am îndoiala că ele s-au desfăşurat corect. Pentru că - văzând ceea ce se întâmplă la noi - ce dovadă mai clară aveţi că se încalcă grosolan drepturile fundamentale ale cetăţenilor?”, a mai spus preşedintele Senatului.

În opinia lui Tăriceanu, în România au funcţionat, în ultimii aproximativ 13 ani, trei actori instituţionali care ”au pervertit buna funcţionare a statului de drept: preşedintele, procuratura şi serviciile”.

”După plecarea preşedintelui Băsescu, m-am aşteptat din partea preşedintelui Iohannis - care a făcut declaraţii încurajatoare în timpul campaniei electorale, că nu va mai folosi aceleaşi instrumente - am fost în situaţia să constatăm că lucrurile au continuat. Spre surpriza mea, plăcută - şi cred că a tuturor- am constatat că serviciile secrete au fost cele care au făcut un pas înapoi şi au declarat acest lucru şi cred că există această percepţie de schimbare a atitudinii serviciilor din România. În continuare au rămas însă doi actori care să perpetueze sistemul care a funcţionat înainte: preşedinte şi procuratura. Atâta vreme cât un preşedinte se sprijină în continuare pe instituţiile de forţă şi nu îi pasă deîncălcarea grosolană a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, înseamnă că el este de fapt o marionetă care este folosită de cei care au creat această ordine strâmbă şi pe care vor să o menţină. Şi care funcţionează după aceleaşi reguli ca cele dinainte, reguli specifice, ca să le numesc aşa, binecunoscute din perioada comunistă”, a adăugat Călin Popescu Tăriceanu.

Fostul ofiţer SRI, Daniel Dragomir, a declarat, vineri, că a existat un mandat de ascultare/urmărire din partea SRI pentru 80 de persoane din conducerea statului, ţinta fiind Călin Popescu Tăriceanu, într-un dosar deschis în 2013 şi din care s-a desprins ulterior cauza Microsoft.

Mandatul a fost acordat pentru perioada 4 iulie 2014 – 6 noiembrie 2014, acesta încheindu-se la 4 zile după primul tur de scrutin al prezidenţialelor din 2014.

Fostul ofiţer SRI susţine că mandatul a fost dat într-un dosar deschis în 2013, în baza unei sesizări a Guvenului Ponta, şi se referă la fapte din anii 2000.

Din acest dosar, s-a desprins ulterior dosarul Microsoft, potrivit lui Dragomir.

"În perioada 4 iulie - 6 noiembrie 2014, o serie de oameni politici din România s-au aflat sub un mandat de interceptare extrem de strict care avea în vedere verificarea aspectelor pe care le desfăşoară în timpul campaniei prezidenţiale. Campania prezidenţială a avut loc la finalul anului 2014 ori acest mandat, unul dintre cele mai dure mandate pe care eu le-am văzut vreodată şi care cuprinde, printre altele, interceptarea comunicaţiilor, dar şi supraveghere video, audio a persoanelor, localizare, urmărire prin mijloace tehnice specifice. Este un mandat care are peste 80 de persoane ca ţinte", a declarat, vineri. Daniel Dragomir, într-o conferinţă de presă..

Mandatul, spune Dragomir, a fost acordat de către colonelul Valentin Şelaru, judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

"Acest mandat, luat într-un dosar deschis în 2013, în baza unei sesizări a Guvenului Ponta, se referă la fapte din anii 2000. Din acest dosar mai stufos, s-a desprins ceea ce ulterior s-a numit dosarul Microsoft. Însă acesr dosar pe care eu vi-l prezint se referă la un lucru mult mai grav, şi anume la acte de poliţie politică împotriva conducătorilor legitimi ai ţării", a completat fostul ofiţer SRI.

Printre cele 80 de persoane interceptate şi localizate se numără Călin Popescu Tăriceanu, la acel moment preşedinte al Senatului şi candidat la alegerile prezidenţiale, Vasile Blaga, care la acel moment conducea campania electorală a unuia dintre candidaţi, Ecaterina Andronescu, Varujan Pambuccian, Radu Stroe, Eugen Orlando Teodorovici, Ioan Rus, Borbely Karoly, Enache Jiru, Mihnea Costoiu, Dan Nica, Marian Săniuţă, consultantul Bogdan Teodorescu, generalul Toma Zaharia, Sebastian Vlădescu, Vlad Moisescu, Ioan Moraru, Daniel Funeriu, Valerian Vreme şi Gabriel Berca. 

-----------------------------------------------------------------

Totodată, interceptaţi ar fi fost şi Cătălin Harnagea, fostul director al Serviciului de Informaţii Externe, jurnalistul Bogdan Chireac, Alexandru Bittner, Tiberiu Urdăreanu şi Irina Socol.

"Acest mandat care s-a întins pe o perioadă de şase luni şi care a cuprins întreaga perioadă de precampanie electorală şi de campanie electorală a alegerilor prezidenţiale din 2014 ne duce la următoarea chestiune: s-a discutat despre sufrageria domnului Oprea. Acest mandat şi acest dosar şi informaţiile pe care le voi face publice în continuare ne duc cu gândul la o altă ipoteză: şi anume, a faptului că în 2014, în funcţiile de răspundere ale statului român , pe care l-au transformat într-un stat arestat, se aflau aceiaşi oameni ca în 2009. Să fie acesta răspunsul la poziţia oficială a preşedintelui Iohannis din discursul de la 1 decembrie?", a arătat fostul ofiţer SRI.

Potrivit lui Dragomir, în perioada campaniei electorale din 2014, au existat echipe operative mixte dintre DNA şi SRI, care s-au ocupat de aceste ţinte.

"Trebuie să înţelegem şi să devoalăm implicarea DIICOT, SRI, DNA, Ministerului de Interne şi a altor instituţii de forţă în campaniile electorale. Românilor li s-a încercat tot timpul să li se transmită ce să voteze", a adăugat Dragomir.

Fostul ofiţer SRI a mai spus că a trimis documentele privind mandatul de ascultare/urmărire preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, pentru că acesta a fost ţinta principală a mandatului.

Citeşte şi: Ancheta DIICOT în cazul medicului Mihai Lucan: Dedesubturile transplantului de rinichi practicat la ICUTR Cluj şi mecanismul prin care instituţia a fost căpuşată/ Acuzaţii de mită şi trafic de organe

Citeşte şi: Liviu Dragnea: Ar trebui să ne gândim serios ca ambasada României în Israel să fie mutată la Ierusalim

Citeşte şi: Dragnea spune că Guvernul va decide dacă Palatul Elisabeta va rămâne Casei Regale: E o discuţie foarte serioasă despre simboluri; Statutul Casei Regale, discutat în Parlament

Citeşte şi: Răspunsul dat de MAE ambasadelor ţărilor UE care au semnat APELUL legat de legile justiţiei: Nicio iniţiativă nu este adoptată în lipsa unor dezbateri/ Dragnea: Vom trimite textul tradus

Citeşte şi: Ajutor de nădejde pentru Poliţia Română. Traficul rutier pe Valea Prahovei, supravegheat cu o dronă

Citeşte şi: RETROSPECTIVĂ 2017: Sistemul penitenciar, între decizia CEDO şi recursul compensatoriu. Situaţia în ÎNCHISORILE din România