Fostul procuror adjunct al Parchetului Buftea, condamnat la trei ani de închisoare cu executare

Instanţa a mai dispus în cazul Lorei Constantinescu interzicerea unor drepturi, pe o perioadă de cinci ani. Decizia este definitivă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a redus astfel cuantumul pedepsei aplicate iniţial, de Curtea de Apel Bucureşti, care o condamnase pe Lora Constantinescu la patru ani de închisoare cu executare, în 4 iulie 2014.

Curtea de Apel Bucureşti arăta, în motivarea deciziei de condamnare a fostul prim-procuror adjunct al Parchetului Judecătoriei Buftea, că, deşi ar fi trebuit să sancţioneze încălcările legii, ea este autor al unor "derapaje" de la legalitate.

În decizia de condamnare, Curtea de Apel Bucureşti a ţinut cont şi de atitudinea procesuală a Lorei Constantinescu - "nesinceră şi îngreunând cercetările". Judecătorii arătau că magistratul ar fi putut refuza să dea declaraţii, în schimb a făcut afirmaţii nesincere, cu scopul îngreunării actului de justiţie.

"Este adevărat că, în cauză, luate în mod singular, elementele care caracterizează persoana inculpatei i-ar putea fi favorabile, în condiţiile în care s-ar reţine că este o persoană titrată, fără antecedente penale, cu o carieră împlinită. Însă toate aceste elemente nu pot avea un rol covârşitor în raport cu gradul mare de pericol social al faptelor cu privire la care există probe că le-a săvârşit şi cu necesitatea prezervării încrederii în autoritatea care trebuie să sancţioneze ea însăşi încălcări ale legii, nu să permită şi chiar să fie autorul unor astfel de «derapaje» de la legalitate, deziderat care justifică măsuri de exemplaritate care în speţă se vor concretiza într-o pedeapsă privativă de libertate în regim de detenţie", potrivit motivării instanţei bucureştene.

Aurelia Lora Constantinescu a fost trimisă în judecată în iunie 2013, de Direcţia Naţională Anticorupţie, în stare de libertate, pentru două infracţiuni de trafic de influenţă.

Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că în perioada februarie -17 mai 2013, procurorul Lora Constantinescu a cerut de la o persoană, denunţătoare în cauză, printr-un intermediar, mai multe sume de bani şi a primit în total 5.129 de lei şi bunuri, spunând că ar putea interveni la procurori de la Parchetul Tribunalului Ilfov şi la poliţişti, astfel încât "să fie ameliorată situaţia juridică a soţului denunţătoarei".

Bărbatul pentru care ar fi trebuit să intervină Lora Constantinescu era cercetat de poliţişti în trei dosare penale, pentru furtul unor autovehicule. Totodată, bărbatul a fost cercetat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov pentru dare de mită, fiind trimis în judecată în stare de arest preventiv, arăta DNA.

În 15 mai 2013, Lora Constantinescu i-ar fi cerut denunţătoarei, prin intermediar, între 2.000 şi 3.000 de lei, precum şi două cartuşe de ţigări, pentru a interveni în favoarea soţului acesteia, au arătat procurorii în rechizitoriu.

Lora Constantinescu a fost prinsă în flagrant la 17 mai 2013, după ce a primit de la denunţătoare 3.000 lei şi două cartuşe de ţigări.

Curtea de Apel Bucureşti a dispus, în 18 mai 2013, la cererea procurorilor, arestarea preventivă a procurorului Lora Constantinescu, decizie confirmată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 24 mai 2013, prin respingerea recursului acesteia. Ulterior, în 7 iunie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea Lorei Constantinescu de liberare provizorie sub control judiciar, dispunând punerea în libertate a acesteia.

În urma condamnării definitive, Lora Constantinescu va fi exclusă din magistratură, printr-o decizie a Consiliului Superior al Magistraturii, decretul de demitere urmând să fie semnat de preşedintele Klaus Iohannis.