Fostul secretar de stat Adrian Sanda, trimis în JUDECATĂ în dosarul certificatelor de revoluţionar FALSE

Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a lui Adrian Sanda, la data faptelor având funcţia de secretar de stat al Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat in Romania in perioada 1945-1989 - SSPR Denisa Tănase, fost secretar general al SSPR şi Cristina Cechi, fost şef serviciu Departament pentru Revoluţionari din cadrul SSPR, sub aspectul săvârşirii a cinci infracţiuni de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi a patru infracţiuni de abuz în serviciu.

Totodată, a mai fost trimis în judecată Gheorghe Neagu, pentru trei infracţiuni de trafic de influenţă; Ionel Iosef, pentru trei infracţiuni de trafic de influenţă şi a trei infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată (sub forma instigării); Ciprian Arănuşi, pentru trafic de influenţă; Cristian Adam, pentru cumpărare de influenţă (sub forma complicităţii); Ştefan Păduraru şi Nelu Vrânceanu, pentru cumpărare de influenţă; George Avram şi Ioan Blaga, pentru cumpărare de influenţă şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, dar şi Ioniţă Angheluţă, pentru două infracţiuni de cumpărare de influenţă.

"Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, Legea nr. 341/2004 a recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 a fost modificată şi completată, fiind introdusă o nouă categorie de revoluţionari şi anume ,«Luptător cu rol determinant», atribuit celor care în perioada 14 - 22 decembrie 1989 au avut un rol determinant la declanşarea şi victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, şi-au pus viaţa în pericol în confruntările cu forţele de represiune, au ocupat şi apărat obiectivele de importanţă deosebită, care au aparţinut regimului totalitar, doar în localităţile în care, în urma acestor acţiuni şi confruntări, au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga dictatorului, respectiv 22 decembrie 1989, ora 12.10. În aplicarea art. 3 alin. 1 lit. b pct. 3 din Legea nr. 341/2004, conform art. 12 alin. 3 şi 4 din H.G. 1412/2004, aşa cum a fost modificată de H.G. nr. 99/2015, au fost determinate localităţile Timişoara, Caransebeş, Sibiu, Cugir, Lugoj, Târgu Mureş, Cluj-Napoca şi Bucureşti ca fiind cele în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga dictatorului, urmând ca alte localităţi în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga dictatorului, decât cele prevăzute la alin. 3, să fie determinate din acte normative emise în acest sens sau prin documente oficiale eliberate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, remis joi MEDIAFAX.

Procurorii susţin că procedura de obţinere a certificatelor pentru acordarea titlului de ”Luptător cu rol determinant” consta în avizarea dosarului la nivelul SSPR, deciziile emise în acest sens putând fi contestate la Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 (CPRD).

Astfel, prin patru decrete semnate de preşedintele României, în anii 2015 şi 2016, a fost conferit titlul de "Luptător pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător cu rol determinant" pentru 3.505 persoane.

"Potrivit probelor administrate în cauză de procurori, o parte din aceste persoane au obţinut însă acest titlu prin încălcarea dispoziţiilor legale. În mod concret, procedura de obţinere a acestui certificat, fiind bazată aproape exclusiv pe documente şi declaraţii provenind de la persoane direct interesate, a favorizat apariţia, atât la nivelul asociaţiilor judeţene de revoluţionari, cât şi la nivelul celor două instituţii cu atribuţii în acordarea acestor titluri a unor persoane dispuse să promoveze acţiunile revoluţionarilor din ţară, solicitându-le acestora în schimb diferite sume de bani pentru obţinerea în mod fraudulos a titlurilor de «Luptător cu rol determinant» în cadrul Revoluţiei şi, implicit, obţinerea ilegală a drepturilor băneşti aferente. Facem precizarea că, spre deosebire de celelalte categorii de revoluţionari, cea la care am făcut referire anterior presupune drepturi băneşti majorate, în baza titlului respectiv deţinătorii primind, începând cu data de 1 ianuarie 2015, o indemnizaţie de gratitudine în valoare de 2.020 de lei/lună", potrivit sursei citate.

Parchetul General acuză că, prin modul în care au acţionat membrii Comisiei de avizare din cadrul SSPR, a fost deturnat scopul pentru care legiuitorul a clarificat dispoziţiile legale.

"Astfel, fără să fie analizate în mod corect de către membrii Comisiei de avizare din cadrul SSPR condiţiile prevăzute în mod expres de art. 3 alin. 1 lit. b pct. 3 din Legea nr. 341/2004 şi fără să se respecte adevărul istoric, au fost create condiţiile prin care persoane din localităţile incluse în mod abuziv în categoria celor cu «rol determinant» au obţinut de la bugetul de stat sume importate de bani, cu titlu de indemnizaţie de gratitudine. Probatoriul administrat a relevat că, până în prezent, o astfel de persoană, care a parcurs tot circuitul legal şi a intrat la plată, a încasat suma de aproximativ 50.000 lei", se arată în comunicatul de presă.

Procurorii mai susţin că activitatea infracţională a funcţionarilor publici din cadrul Comisiei din structura SSPR s-a concretizat prin includerea în categoria localităţilor în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga dictatorului, a nouă oraşe în cazul cărora a fost eludat adevărul istoric.

Prejudiciul bugetului de stat a fost estimat la suma totală de 14.047.085 lei, reprezentând indemnizaţiile acordate revoluţionarilor începând cu data 1 ianuarie 2015, plătite de către casele judeţene de pensii.

Astfel, în Târgovişte, a fost plătită suma de 3.510.651 lei, bani de care au beneficiat 80 de persoane, care au primit indemnizaţia de gratitudine din totalul celor 89 care au obţinut titlul de luptător cu rol determinant. În Buzău, a fost plătită suma de 2.107.536 lei, către 50 de persoane din totalul de 52, în Arad, 2.996.227 lei, către 64 de persoane din totalul de 68, în Băile Herculane, 545.458 lei către 13 persoane din totalul celor 13, în Brăila, 2.810.048 lei, către 64 de persoane din totalul de 67, în Deva, 2.077.165 lei, către 56 de persoane din totalul de 62, în Piatra Neamţ, au fost cereri admise pentru 32 de persoane, care nu au primit până în prezent drepturile băneşti aferente, datorită intervenţiei organelor de urmărire penală, în Suceava, au fost cereri admise pentru 6 persoane, care nu au primit nici ele drepturile băneşti aferente. În Hunedoara, prin decizia Comisiei, au fost create condiţiile necesare pentru ca persoanele care susţin că au luptat la Revoluţie în această localitate să solicite şi să obţină acordarea titlului şi implicit drepturile băneşti aferente.

"Potrivit rechizitoriului întocmit în cauză, faptele celor trei inculpaţi săvârşite în calitate de membri ai Comisiei ce a avizat includerea localităţilor de mai sus în categoria celor ce permiteau obţinerea titlului de luptător cu rol determinat constituie obiectul material a cinci infracţiuni de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în legătură cu deciziile privind localităţile Târgovişte, Buzău, Arad, Brăila şi Deva, respectiv a patru infracţiuni de abuz în serviciu în legătură cu deciziile privind localităţile Băile Herculane, Piatra Neamţ, Suceava şi Hunedoara. Probele administrate au relevat că cei trei inculpaţi au luat deciziile menţionate fără a avea o fundamentare juridică, uneori chiar în pofida probelor existente. Astfel, de exemplu, în cazul localităţilor Băile Herculane şi Hunedoara, inculpaţii au ignorat adresele Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, prin care se comunica organizaţiilor de revoluţionari solicitante că în oraşele respective nu s-au înregistrat victime ucise sau rănite, respectiv reţinute, până în data de 22 decembrie 1989, ora 12.10", potrivit sursei citate.

Procurorii Parchetului General susţin că, în ceea ce priveşte includerea oraşului Târgovişte, inculpaţii şi-au întemeiat decizia pe un document din anul 2015 care atesta că o persoană ce a fost internată în decembrie 1989 la Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte avea diagnosticul ”plagă împuşcată la nivelul cicatricei operatorii”, deşi în dosar exista şi un alt document din acea perioadă care infirma acest lucru, respectiv menţiona ca diagnostic ”plagă supurată la nivelul cicatricei operatorii” (complicaţie medicală survenită în urma unei intervenţii chirurgicale anterioare).

De asemenea, în cazul oraşului Brăila, în dosarul de admitere a localităţii s-a reţinut în mod fals că în decembrie 1989, pe strada Republicii, s-ar fi scandat ”nu avem pâine, nu avem salam, nu avem ce mânca”, când, în realitate, documentul avut ca temei prezenta o cu totul altă situaţie de fapt, respectiv proferarea de cuvinte obscene de către două persoane aflate în stare de ebrietate.

"Astfel, s-a stabilit că o parte dintre inculpaţi, membri/preşedinţi/reprezentanţi ai unor asociaţii de revoluţionari, având influenţă sau lăsând să creadă că au influenţă asupra funcţionarilor cu putere de decizie din cadrul SSPR şi CPRD, au pretins diferite sume de bani de la persoanele care au solicitat acordarea titlului de “Luptător cu rol determinant”, pentru a le facilita acestora obţinerea calităţii, chiar dacă nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege. În mod concret, pentru persoanele care achitau suma respectivă şi nu întruneau condiţiile pentru obţinerea statului menţionat, la dosarele personale au fost introduse documente suplimentare care să ateste calitatea de “Luptător cu rol determinant în Revoluţie” (confirmări ale prezenţei în timpul Revoluţiei la obiectivele de importanţă deosebită, unde au avut loc confruntări violente etc.)", arată Parchetul.

Una din persoanele interesate să faciliteze, contra unor sume de bani, obţinerea în mod fraudulos a titlurilor de „Luptător cu rol determinant”, a fost Gheorghe Neagu, care a solicitat diverse sume de bani de la revoluţionari din Braşov pentru a-şi exercita influenţa asupra membrilor celor două structuri implicate în acordarea titlului de ”Luptător cu rol determinant”. De la Nelu Vrânceanu, de exemplu, a pretins şi primit suma totală de 900 de euro, iar de la Ioniţă Angheluţă a primit 1.000 de euro.

De asemenea, în cursul lunii septembrie 2015, Ciprian Albert Arănuşi a pretins şi primit de la Ioniţă Angheluţă 1.500 de euro.

Totodată, în ceea ce-l priveşte pe Iosef Ionel, preşedinte al unei asociaţii de revoluţionari, în contextul în care solicitările de acordare a titlurilor pentru inculpaţii Avram George şi Blaga Ioan urmau să fie respinse de către SSPR întrucât nu îndeplineau condiţiile cerute de lege, deoarece municipiul Bistriţa nu era inclus în categoria localităţilor în care au rezultat persoane ucise, rănite sau arestate/reţinute până la fuga soţilor Ceauşescu, şi în eventualitatea depunerii unor contestaţii la CPRD, a făcut astfel încât acestea să le fie admise, prin atestarea, în mod nereal, a împrejurării că cei doi au luptat la Revoluţie într-unul din oraşele unde au avut loc activităţi revoluţionare, respectiv în municipiul Bucureşti. În schimbul promisiunii că îi va determina pe membrii comisiei să le admită contestaţiile, Iosef Ionel a pretins de la Avram George şi Blaga Ioan, câte 6000 de euro.

Un alt inculpat, respectiv Ştefan Păduraru, dorind să obţină titlul de ”Luptător cu rol determinant”, prin intermediul lui Cristian Adam, i-a dat suma de 4.000 de lei unei alte persoane care a lăsat să se creadă că are influenţă asupra membrilor CPRD.

Procurorii au solicitat instanţei de judecată desfiinţarea deciziilor prin care cele nouă oraşe au fost incluse în categoria localităţilor în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga dictatorului, precum şi, subsecvent, a certificatelor de luptători cu rol determinant emise persoanelor care au luptat în aceste localităţi.

De asemenea, s-a solicitat şi desfiinţarea certificatelor de luptător cu rol determinant emise pe numele altor cinci persoane, precum şi menţinerea măsurilor asiguratorii şi a măsurii preventive a controlului judiciar dispusă faţă de inculpaţii Sanda Adrian, Tănase Denisa-Corina, Cechi Cristina Valentina şi Neagu Gheorghe.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice s-a constituit parte civilă cu suma aferentă plăţii indemnizaţiilor.

Dosarul a fost înaintat pentru soluţionare Curţii de Apel Bucureşti.

Citeşte şi: SUBIECTE SIMULARE BACALAUREAT 2017: Elevii susţin joi proba obligatorie a profilului. UPDATE: Cerinţele PRIMITE de elevi la MATEMATICĂ

Citeşte şi: Procurorul general spune că ministrul Justiţiei nu i-a cerut demisia

Citeşte şi: Şoferi prinşi pe Autostrada A1 conducând cu 197 km/h, respectiv 193 km/h

Citeşte şi: Bărbatul care a ÎMPUŞCAT mortal o femeie este în continuare în libertate. O echipă de specialişti, trimisă în Bihor. FOTO cu persoana căutată, în articol

Citeşte şi: Braconaj arheologic: Patru dinari imperiali, 4 monede dacice şi un detector de metale, ridicaţi după percheziţii în Hunedoara

Citeşte şi: Aplicaţie Iaşi

Citeşte şi: GALERIE FOTO PROTESTUL POLIŢIŞTILOR