Fostul şef al BCCO Alba, Traian Berbeceanu, a fost achitat de magistraţii ICCJ

Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a pronunţat, joi, o primă decizie în dosarul în care fostul şef al Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate(BCCO) Alba, Traian Berbeceanu, fostul şef DIICOT Alba, Ion Mureşan, fostul procuror DIICOT Nicolaie Cean şi Alin Mirel Muntean, ofiţer de poliţie judiciară în cadrul BCCO Alba, au fost acuzaţi, primul de DIICOT, ceilalţi trei de DNA, de fapte de corupţie şi criminalitate organizată.

Prin decizia de joi a Instanţei Supreme, Traian Berbeceanu a fost achitat, fiind găsit nevinovat pentru faptele luare de mită, sprijinire grup infracţional organizat, spălare de bani, fals în declaraţii, fals sub semnătură privată, complicitate la delapidare, fapte de care l-au acuzat procurorii DIICOT în 2013.

În cazul fostului şef al DIICOT Alba, Ioan Mureşan, judecătorii au hotărât o condamnare de şapte ani cu executare, pentru abuz în serviciu, fals intelectual şi represiune nedreaptă, fapte de care l-au acuzat procurorii DNA.

Fostul procuror DIICOT Nicolaie Cean a fost găsit vinovat pentru complicitate la represiune nedreaptă şi condamnat la doi ani cu executare. Instanţa a decis ca Alin Mirel Muntean, ofiţer în cadrul BCCO Alba să primească patru ani cu executare.

Rusu Gheorghe, presupus mituitor al lui Traian Berbeceanu, a fost condamnat la trei ani şi şase luni cu executare pentru evaziune fiscală, Rusu Anca, Urs Ion Vasile şi Mihai Mihalache fiind achitaţi.

Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă şi nici executorie, ci poate fi atacată cu apel în termen de zece zile.

Dosarele DNA şi DIICOT au fost conexate de judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la începutul anului 2015.

În dosarul trimis în judecată de DIICOT, Traian Berbeceanu a fost acuzat că din funcţia de şef al BCCO Alba ar fi luat mită o maşină în valoare de 20.000 de euro, de la două persoane cercetate, pentru a le da informaţii din dosare sau despre percheziţii făcute la aceştia.

Potrivit DIICOT, în 2011, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară cu gradul profesional de comisar şef şi având funcţia de şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Alba Iulia, pe fondul sprijinirii grupului infracţional organizat din care făceau parte Gheorghe Rusu, Dorin Eugen Ioan Cupeţiu şi alte persoane, a primit un autoturism marca Volkswagen Passat. Maşina, în valoare de aproximativ 20.000 de euro, a fost primită de la soţii Gheorghe şi Anca Rusu, iar Berbeceanu urma să le furnizeze celor doi date şi informaţii privitoare la cercetarea acestora, a firmei SC Uranus Junior 2003 SRL, a altor persoane din aceeaşi grupare criminală în cauze penale sau în legătură cu dispunerea efectuării unor percheziţii domiciliare ori a altor măsuri procesuale.

Pentru disimularea adevăratei naturi a circulaţiei maşinii, s-a creat aparenţa transmiterii către Traian Berbeceanu a autoturismului, în baza unei convenţii oneroase translative de proprietate, deşi, în realitate, autoturismul i-a fost oferit de cei doi soţi. Astfel, ei au falsificat un contract de vânzare-cumpărare pentru a crea aparenţa unei vânzări a maşinii, motiv pentru care fostul şef al BCCO Alba Iulia este acuzat şi de fals în înscrisuri sub semnătură privată. În plus, Berbeceanu nu a trecut nici în declaraţia de avere faptul că deţine această maşină, motiv pentru care este judecat şi pentru fals în declaraţii.

"În perioada mai - octombrie 2012, având calitatea de ofiţer de poliţie judiciară şi funcţia de şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba, a divulgat inculpatului Cupeţiu Dorin Eugen Ioan, prin intermediul inculpatului Rusu Gheorghe, împrejurarea că în data de 10 mai 2012 se vor efectua percheziţii (în dosarul nr.71/D/P/2011 instrumentat la nivelul DIICOT - Serviciul Teritorial Alba-Iulia) la domiciliile inculpaţilor Cupeţiu Dorin Eugen Ioan, Balint Dan, Udrea Călin şi Şionei Dorin. Din probele administrate a rezultat că, ulterior, inculpatul Berbeceanu Traian, în mod direct şi personal, a divulgat inculpatului Cupeţiu Dorin Eugen Ioan faptul că se vor efectua în acelaşi dosar percheziţii la domiciliul inculpatului Cupeţiu Dorin Eugen Ioan în data de 08 octombrie 2012, precum şi alte date confidenţiale privind obiectul şi existenţa acestui dosar penal", conform DIICOT.

În cadrul aceluiaşi dosar au mai fost trimise în judecată alte patru persoane, între care cei doi soţi care i-au dat maşina în valoare de 20.000 de euro, precum şi firma administrată de soţii Gheorghe şi Anca Rus.

În 16 iulie 2014, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe Ioan Mureşan, procuror şef al DIICOT Alba la data faptelor, pentru abuz în serviciu, represiune nedreaptă şi fals intelectual, pe Nicolaie Ioan Cean, fost procuror DIICOT în perioada 7 decembrie 2009 - 15 august 2013, în prezent pensionat, pentru complicitate la abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie, şi pe Alin Mirel Muntea, ofiţer de poliţie judiciară în cadrul BCCO Alba la data faptelor, pentru abuz în serviciu, fals intelectual şi complicitate la infracţiunea de represiune nedreaptă.

Fostul şef al DIICOT Alba, Ioan Mureşan, şi cei doi presupuşi complici ai săi ar fi fabricat dosarul lui Traian Berbeceanu încercând să îl reducă la tăcere pe fostul şef al BCCO Alba şi să obţină de la acesta materiale despre care credeau că i-ar fi putut incrimina, potrivit DNA.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) arată, în rechizitoriul prin care i-au trimis în judecată pe fostul şef al DIICOT Alba, Ioan Mureşan, fostul procuror Nicolaie Cean şi ofiţerul Alin Muntean, că "actele de urmărire penală efectuate în prezenta cauză au relevat existenţa unei activităţi infracţionale extrem de elaborate a inculpaţilor, subtil şi atent construită, prin folosirea cu rea-credinţă a funcţiei şi a instrumentelor procedurale, rezultatul final constând în colectarea unui material probator cu aparenţă de legalitate şi temeinicie, folosit pentru punerea sub inculpare şi reţinerea părţii vătămate Traian Berbeceanu, scopul principal decelat în anchetă fiind cel al înlăturării acestuia din funcţia deţinută şi al intrării în posesia materialelor compromiţătoare pentru oamenii legii, pe care cel vizat le-ar fi deţinut".

Potrivit actului de sesizare a instanţei, Traian Berbeceanu - care devenise tot mai vocal şi mai determinat în a aduce la cunoştinţa organelor de anchetă împrejurările cu potenţial incriminator la adresa celor trei, constatate pe parcursul activităţii în calitate de şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Alba Iulia şi care efectua anchete care vizau oameni de afaceri aflaţi în legătură cu aceştia - a determinat din partea acestora "o reacţie de apărare, generată de panică şi concretizată în efectuarea unor demersuri infracţionale care au urmărit «reducerea la tăcere» a ofiţerului de poliţie".

"Aşa cum în situaţia în care o persoană cercetată penal care află despre această împrejurare încearcă, înainte de toate, să şteargă urmele infracţiunii sau să îşi construiască o apărare viabilă, tot astfel, cei trei au ales ca manieră de apărare faţă de o posibilă anchetă penală neutralizarea iniţiatorului, a persoanei care putea furniza elemente de natură a-i incrimina", se mai arată în rechizitoriul transmis judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorii susţin că cei trei au ales să acţioneze astfel din două motive, unul fiind acela că natura funcţiei deţinute - de procuror, respectiv ofiţer de poliţie - le-a permis construirea unei cauze penale împotriva lui Berbeceanu. Al doilea motiv a fost acela că doar prin intrarea în posesia materialelor incriminatoare pe care Berbeceanu pretindea că le deţine ori prin examinarea conţinutului acestora ar fi avut un control real asupra propriei lor situaţii juridice.

"Astfel, chiar dacă inculpaţii şi-ar fi formulat diverse apărări, în înţelegere cu alte persoane, ale căror interese se presupune că le-ar fi favorizat în schimbul unor sume de bani, chiar dacă s-ar fi preconstituit înscrisuri care să denatureze anumite împrejurări, chiar dacă s-ar fi identificat varii modalităţi de apărare, cei trei nu ar fi avut certitudini cu privire la un eventual curs favorabil al unei potenţiale cauze penale, în lipsa cunoaşterii datelor compromiţătoare pretins deţinute de Traian Berbeceanu, date la care nu puteau avea acces decât în urma efectuării unor percheziţii", se mai arată în documentul citat.

În acest sens, susţin anchetatorii, Ioan Mureşan, în calitate de procuror şef al Serviciului teritorial Alba Iulia al DIICOT, ajutat de Alin Mirel Muntean şi cu concursul lui Ion Nicolaie Cean, "a conceput un plan cu vădite conotaţii infracţionale, în care a fost angrenat şi martorul Daniel Costel Chirilă, cu privire la care nu au rezultat suficiente indicii care să ateste cunoaşterea completă a activităţii infracţionale, "acesta fiind mai degrabă îndrumat pe anumite piste la solicitarea lui Mureşan, cu larga participare a inculpatului Muntean".

Citeşte şi: Consilier parlamentar din Senat, trimis în judecată pentru trafic de influenţă

Citeşte şi: Tabăra "Matrice culturală şi spirituală românească" la Mănăstirea Tismana:Artă, etnologie şi folclor

Citeşte şi: Curtea Constituţională a respins sesizarea formulată de Mircea Băsescu. Fratele fostului preşedinte, în detenţie pentru 4 ani

Citeşte şi: Dosarul Ekeng. Lipsa resuscitării prespitaliceşti a anulat orice şansă de supravieţuire. Medicul de pe ambulanţă, acuzat de ucidere din culpă - Parchet

Citeşte şi: Medic de la Spitalul Militar din Bucureşti, reţinut după ce a luat mită pentru operaţii estetice la nas (rinoplastii)