FOTO| Cum arată CLOPOTUL Catedralei Mântuirii Neamului, unul dintre cele mai mari din Europa. Gravura care a stârnit controverse

Cel mai important este, ca semnificaţie, clopotul cel mare. Va fi folosit în ocazii rare şi va fi ridicat la o înălţime de 60 de metri. Acest lucru plasează România printre puţinele ţări din Europa, care au un clopot cu un asemena tonaj, ridicat atât de sus.

"Este unul dintre cele mai mari din Europa, s-ar putea chiar cel mai mare din Europa ca şi clopot suspendat la o înălţime foarte mare, la înălţimea de 60 de metri. Cele mai mari clopote ca tonaj există în Rusia, dar aceste clopote foarte mari, de până la 60 de tone, sunt la sol, nu sunt ridicate la o înălţime foarte mare din motive evidente care ţin de siguranţa clădirii respective. Deci este unul dintre cele mai mari clopote din Europa, nu ca tonaj, ci ca obiect suspendat", a declarat Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Pe clopote se află şi efigia chipului Patriarhului Daniel, lucru care a stârnit nu de puţine ori controverse în spaţiul public. Patriarhia explică însă că această efigie este o consecinţă firească a muncii depuse de Patriarh pentru înălţarea Catedralei. În plus, astfel de tradiţii sunt respectate inclusiv în lumea catolică.

"Prezenţa chipului Patriarhului Daniel pe clopotele Catedralei Naţionale este justificată de importanţa actului ctitoricesc pe care Patriarhul Daniel, din multe puncte de vedere, l-a făcut pentru ridicarea acestei catedrale. Este personalitatea căreia i se datorează în mod substanţial începutul construcţiei şi finalizarea Catedralei Naţionale. Este firesc, aşa cum şi în spaţiul catolic şi în spaţiile ortodoxe ale bisericilor surori se inscripţionează clopote importante sau clopote în biserici foarte importante din catedrale cu chipul întâi stătătorului bisericii respective. Există o tradiţie în acest sens ca imaginea, chipul Patriarhului sau al Papei, în cazul catolicilor, să figureze pe clopotele celor mai importante catedrale din spaţiile respective", a mai declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Utilitatea clopotului la ortodocşi, dar şi în alte biserici, este una de natură cultică. Ele se folosesc în cadrul slujbelor religioase, anunţă momente cheie din cadrul serviciului religios. Sunt folosite în primul rând în zile de sărbătoare, duminica mai ales. Sunt multe zone din ţară, precum regiunea Bucovinei, unde clopotul îi anunţă pe localnici şi de moartea cuiva din comunitate.

"Clopotul cel mare va fi folosit mai rar, doar cu prilejuri speciale, celelalte cinci urmând să fie folosite în mod obişnuit la slujbele religioase. Simbolismul clopotului este clar: sunetul lui este un sunet solemn, un sunet amplu, care îi cheamă pe cei credincioşi să vină să participe la slujbele religioase sau anunţă momente importante din aceste slujbe", a mai spus Bănescu.

Clopotele au fost aduse în România pe 19 mai.

Catedrala Mânturiii Neamului este proiectată să reziste cel puţin 500 de ani şi la cutremure multiple cu magnitudine de peste 8,5 pe scara Richter.

În subsolul clădirii se vor găsi şase adăposturi antiatomice pentru situaţiile de urgenţă, care pot adăposti câte 300 de persoane fiecare.

Fundaţia Catedralei este un masiv din beton armat în care au intrat nu mai puţin de 25.000 de tone de beton şi în jur 15.000 de tone de armătură.

Patriarhia a explicat că locul în care este ridicată Catedrala Mântuirii Neamului, în spatele Casei Poporului, nu este ales întâmplător. Acolo, în timpul comunismului, existau cinci biserici. Trei dintre ele au fost demolate de Nicolae Ceauşescu.

Catedrala va avea o îmbinare de elemente din arhitectură românească, bizantină şi occidentală.

Ansamblul arhitectural al Catedralei va cuprinde patru clădiri auxiliare dintre care o casă şi cantină pentru pelerini, un centru de diagnoză şi tratament pentru persoanele defavorizate, un centrul internaţional de conferinţe, dar şi un muzeu al creştinismului care va fi plasat în subsolul clădirii.