FOTO Emil Boc: Amplasăm indicatoare multilingve, dar şi o inscripţie în limba latină la intrările în Cluj-Napoca/ Kelemen: Decizia primarului Emil Boc este una corectă

Emil Boc a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că decizia a avut la bază propunerea formulată de o comisie de experţi de la Facultatea de Istorie a UBB.

”Pentru a găsi o soluţie la problema indicatoarelor de la intrările în Cluj-Napoca m-am adresat UBB şi am cerut un punct de vedere privind modul de rezolvare care să sublinieze dimensiunea multiculturală, istorică şi europeană a oraşului. Experţii de la Facultatea de Istorie - Ovidiu Ghitta, Mihai Bărbulescu şi Radu Ardevan, propun pentru intrările în oraş indicatoare multilingve cu denumirile în română, maghiară şi germană – Cluj-Napoca, Kolozsvar, Klausenburg, la care se adaugă o inscripţie în latină cu prima denumire de la ridicarea la rang de municipiu, probabil în anul 124 d. Hr - Municipiul Aelium Naponcense ab Imperatore Hadriano Conditum (117 – 138) - care să reflecte dimensiunea istorică din antichitate până în prezent. Aceste denumiri vor fi amplasate pe panouri stardard prevăzute de lege pentru intrările în localităţi şi vom începe demersurile pentru amplasarea acestora”, a spus Boc.

Potrivit acestuia, odată decizia luată, se sting şi conflictele juridice din acest caz după ce Tribunalul Cluj a obligat Primăria Cluj-napoca în luna februarie să amplaseze indicatoare şi în limba maghiară, astfel că municipalitatea nu va depune recurs.

”Primul oraş declarat oficial municipiu pe teritoriul de astăzi al României a fost Clujul. Soluţia găsită este validată ştiinţific şi istoric, este una care uneşte, nu dezbină, am obligaţia să respect trecutul, dar şi să îndrept comunitatea spre viitor, este o soluţie europeană care să consolideze statutul de oraş multilingv, tolerant, paşnic, civilizat. Clujul este un model al artei de a trăi împreună”, a mai spus Emil Boc.

Tribunalul Cluj a decis, în 21 februarie, să îl oblige pe primarul Emil Boc să amplaseze plăcuţe indicatoare la intrările în Cluj-Napoca şi cu denumirea în limba maghiară a oraşului.

Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, Simona Trestian, declarase atunci, corespondentului MEDIAFAX, că magistraţii au admis o cerere de amplasare a plăcuţelor bilingve formulată de Asociaţia Minority Rights.

”Tribunalul Cluj a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Asociaţia Minority Rights în contradictoriu cu primarul municipiului Cluj-Napoca având ca obiect obligaţia de a face. Obligă pârâtul (primarul municipiului Cluj-Napoca – n.r.) la inscripţionarea pe aceleaşi tăbliţe indicatoare a denumirii localităţii Cluj-Napoca şi în limba maternă a minorităţii etnice maghiare. Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare la Curtea de Apel Cluj”, a spus Simona Trestian.

Kelemen: Decizia primarului Emil Boc de amplasare a indicatoarelor multilingve este una corectă

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că decizia primarului Emil Boc de amplasare a indicatoarelor multilingve la intrările în Cluj-Napoca este una corectă, fiind un succes al comunităţii maghiare, care înseamnă şi încheierea „epocii funariote”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit unui comunicat al UDMR, semnat de Kelemen Hunor, după această decizie, există şanse reale pentru afirmarea multiculturalismului în Cluj-Napoca.

„Decizia primarului Emil Boc de a nu face recurs la decizia instanţei şi de a amplasa indicatoarele multilingve la intrarea în municipiul Cluj- Napoca este cea mai corectă. Este un pas important, mult aşteptat, un succes al maghiarilor din Cluj şi a întregii comunităţi maghiare din Transilvania. Acest demers reprezintă finalul unei perioade, care a durat mai multe decenii, iar acum putem spune că s-a încheiat cu adevărat epoca funariotă şi există şanse reale pentru afirmarea multiculturalismului în Cluj-Napoca”, a arătat Kelemen.

Acesta a felicitat organizaţiile civile şi pe cei care au crezut în reuşita acestui demers „şi nu au cedat nici atunci când acest obiectiv părea să fie imposibil de realizat”.

„Datorăm mulţumiri în special intelectualilor români şi liderilor de opinie care s-au alăturat dezideratului comunităţii maghiare şi şi-au asumat public sprijinul pentru cauza maghiară”, a mai arătat liderul Uniunii.

Kelemen Hunor a subliniat că, în săptămânile următoare, UDMR va prezenta în Parlament un pachet de propuneri pentru modificarea Legii Administraţiei Publice Locale, prin care va solicita şi reducerea pragului pentru folosirea limbii materne în instituţiile publice.

„Propunerea noastră ar facilita situaţia comunităţilor maghiare care trăiesc în celelalte localităţi din Transilvania. Continuăm să credem că sfera civilă şi politică trebuie să găsească o soluţie comună pentru problemele şi cerinţele societăţii, completându-se reciproc pentru a obţine rezultate în favoarea intereselor comunităţii maghiare”, a conchis Kelemen.