FOTO | #euprimar Craiova: Şcoala în care s-a scris istorie stă să cadă / Primar: Ni s-a spus că este o lucrare mai complicată decât Cazinoul din Constanţa

Banii europeni au schimbat faţa Craiovei

Una din zonele reabilitate pe fonduri europene este centrul Centrul vechi al Craiovei care 11 milioane euro. Zona a devenit din nou animată de craioveni, fiind şi un punct de atracţie pentru cei care ajung in oraş. În zonă sunt case vechi din perioada secolelor XIX-XX, care acum atrag din nou privirile prin noile culori, evidenţiind dantelăriile şi micile statui cu care sunt decorate pe faţade.

Din loc în loc în centrul istoric al Craiovei sunt bănci lângă care se găsesc statui ale domniţelor de odinioară. Pentru cei care nu ştiu centrul vechi al Craiovei era zona negustorească a urbei. 

Una din străzile pe care se plimbă azi craiovenii, Lipscaniul se mândrea cu titulatura de principala uliţă comercială a Craiovei. Iniţial, era uliţa „cojocarilor“ , a vânzătorilor de cojoace, pielărie, apoi a devenit uliţa „braşovenilor“ şi a „lipscanilor“ (după numele oraşelor de unde veneau principalele mărfuri, Braşov şi Leipzig). A fost prima uliţă a oraşului pavată cu bolovani de râu.

Doar în fotografiile vechi mai pot fi văzute dughenele micuţe de odinioară, cu aţe şi nasturi coloraţi, cu plăpumi uriaşe şi perne moi, cu care doamnele cu zulufi şi crinolină îşi decorau paturile. Tot aici erau pantofi feluriţi din piele, în care domnii cu joben ieşeau după-amiezele la promenadă şi pe care îi lăcuiau lustragii la colţ de stradă. În locul acelor clădiri azi sunt terase şi baruri, care ajută la reînvieerea poveştii acestor zone.

Zona a fost refăcută prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 – Axa prioritara 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”, Domeniul major de intervenţie 1.1 „Planuri integrate de dezvoltare urbana”, sub-domeniul „Poli de creştere”, categoria de operaţiuni: reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban. Firma de construcţii care a preluat contractul nu a putut interveni însă pe toate faţadele, deoarece sunt procese pe rol pentru stabilirea proprietarilor.  Una dintre case îşi sprijină azi pereţii pe crengile unui copac care creşte din interior. Povestea ei a început cu "a fost odată" şi nu are deocamdată un final fericit. Peste ea a fost aşternută şi o plasă verde şi s-au pus şi garduri de protecţie, pentru că a devenit deja un pericol pentru pietoni. Mai sunt şi alte case care nu au fost refăcute din aceleaşi motive.

Muzeul de Artă refăcut în interior, dar în şantier la exterior 

Un alt loc de poveste în Craiova,tot în zona centrală este Palatul Jean Mihail -azi muzeul de Arta construit 1899-1907  în stil neogotic, după planurile arhitectului francez Paul Gattreau, inaugurat în 1909. Palatul a fost donat statului în anul 1936.

Muzeul prezintă publicului colecţii de pictură universală (şcoală olandeză, flamandă, franceză, italiană) şi românească (secolele XVI - XX, lucrări de Constantin Lecca, Theodor Aman, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza), şapte sculpturi de Constantin Brâncuşi, colecţiile de icoane şi grafică românească. Obiectele sunt expuse în Galeria de artă universală, Galeria de artă românească şi Cabinetul Constantin Brâncuşi.

Acest loc şi-a recăptăt pe interior frumuseţea de altă dată. Consiliul Judeţean Dolj a fost instituţia care a făcut această reabilitare prin Programul Operaţional Regional 2007-2014 cu şase milioane de euro. Lucrările s-au derulat în perioada 2009-2014.

Din mai 2015 Consiliul Judeţean Dolj a început tot pe fonduri europene construcţia Centrului Internaţional „Constantin Brâncuşi“, un proiect futurist conceput de celebrul arhitect român Dorin Ştefan, care trebuia realizat lângă Muzeul de Artă din Craiova. O firmă din Italia San Giorgio Appalti s-a angajat în 2015 şi a obţinut proiectul, unul cu fonduri europene la acea vreme, după ce s-a prezentat la licitaţie cu preţul cel mai mic, 20.789.230 lei (fără TVA), dar a dat greş în realizarea lui.

După un an şi jumătate, italienii nu au reuşit să execute decât 6% din lucrări, motiv pentru care CJ Dolj, care a pierdut din această cauză şi fondurile europene obţinute pentru acest proiect, a reziliat şi a mers în instanţă pentru recuperarea pagubei.

Procesul a început în noiembrie 2017, iar sentinţa finală a venit după 18 înfăţişări în care cauza a tot fost amânată din diverse motive. Curtea de Apel Craiova a admis,anul acesta,  în parte, cererea CJ Dolj şi a obligat societatea din Peninsulă la plata unei sume colosale către Consiliul Judeţean, ca daune interese şi dobânzi penalizatoare. 

Lucrările au fost reluate anul trecut la Centrul Internaţional „Constantin Brâncuşi“, de care se ocupă acum asocierea italiană Manelli Impresa SRL – Scotta SRL, cea care a câştigat, în decembrie 2017, noua licitaţie demarată de CJ Dolj, cu o valoare a investiţiei de 23.145.378 de lei (inclusiv TVA). 

Muzeul Olteniei, loc cu istorie vie 

Un alt obiectiv Muzeul Olteniei rerstaurat cu fonduri europene este Muzeul Olteniei Craiova. Acesta cuprinde şi Casa Baniei cel mai vechi edificiu civil din Craiova din 1699 (perioada lui Constantin Brâncoveanu) . În cel mai vechi edificiu al Craiovei se găseste azi secţia de etnografie a Muzeului Olteniei, care ne deschide poarta către obiceiurile şi tradiţiile strămoşeşti specifice zonei. De asemenea, la secţia de istorie -arheologie, cei care îi trec pragul pot vedea redate în mărime naturală luptători din diverse perioade, case, dar şi biserici sau străzi din Craiova.  

Şcoala centrală a Craiovei, prezentă  în toate manualele de istorie stă să cadă

Scoala care apare pe fundalul celebrului tablou pictat de Theodor Aman intitulat ” Hora Unirii la Craiova ”folosit şi în toate cărţile de istorie la lecţia Unirea Principatelor Române din 1859 este şcoala centrală a oraşului. Cunoscută azi sub denumirea de Colegiul Naţional ”Carol I” din Craiova unitatea scolara celebră  din cartea de istorie care a dat României 54 de academicieni stă să cadă.

Cad bucăti de tencuială la propriu, din Colegiul Naţional ”Carol I” din Craiova. Şcoala este înconjurată pe exterior de garduri de protecţie unite cu bandă de la Poliţia Locală pe care scrise ”Nu treceţi, cade tencuiala”. De câţiva ani nici elevii nu mai intra in acest edificiu sub cupola căruia se afla una din cele mai valoroase biblioteci din ţară, o colectie de geme si cea mai mare colecţie de fluturi.

Municipalitatea încearcă de ani buni să refacă construcţia, Nu a reuşit să atragă fonduri europene pentru că investiţia ar fi prea mare. Reabilitarea a fost plasată la CNI din 2018, dar lucrările nu au început. Încă mai sunt aşteptate avizele de la Ministerul Culturii, unde dosarul a mai fost respins.

Primarul Craiovei  Mihail Genoiu speră însă ca lucrările să înceapă de anul viitor, însă din informaţiile pe care le are de la CNI se pare că va fi o lucrare de durată. 

„Varianta dată de experţi este de spargere a clădirii în cinci corpuri care să lucreze independent în caz de seism sau de vibraţii, pentru a nu mai atrage deteriorarea unui corp de alt corp. Ni s-a spus de la Compania Naţională de Investiţii că este o lucrare mai complicată şi mai grea decât Cazinoul din Constanţa. Şi, gândiţi-vă, la Cazinoul din Constanţa, CNI-ul s-a apucat de lucru acum şapte-opt ani. Eu am garanţia că anul acesta se va finaliza licitaţia de execuţie şi la anul se va realiza execuţia. Orice altă variantă de cârpeală nu merită acest colegiu. Chiar dacă durează mai mult, va fi reabilitat în aşa fel încât să mai ţină cel puţin 193 de ani de aici încolo“, a mai spus primarul Craiovei.

Elevii învaţă în clădirile conexe ale colegiului şi nu în corpul central.

Parcul Nicolae Romanescu- reabilitat cu 11,3 milioane de euro 

Parcul „Nicolae Romanescu“ este emblematic pentru Craiova şi nu numai. Este considerat al treilea parc natural, ca mărime, din Europa, şi cel mai mare din estul Europei. Construcţia lui a început în 1901. Construit în stil romantic, după planurile arhitectului peisagist francez Edouard Redont, pe terenul cumpărat de la prinţul Gheorghe Bibescu, şi inaugurat la 29 septembrie 1903, parcul poartă numele primarului de atunci al Craiovei, Nicolae Romanescu, el fiind cel care a avut ideea construirii parcului. Se întinde pe 90 de hectare şi este considerat „adevărata podoabă a Craiovei“, fiind clasificat între cele mai reprezentative parcuri naturale ale Europei, alături de Versailles (Franţa), Pincio (Italia), precum şi de parcul englezesc din München (Germania), după cum este afişat pe o inscripţie de piatră aflată chiar la intrarea în parcul craiovenilor.

În mijlocul parcului se află un imens lac natural, iar de o parte şi de alta a acestuia se găsesc foarte mulţi copaci şi alei, podeţe şi foişoare, pe o mică insuliţă. De o parte şi de alta a lacului se află un hipodrom, iar în partea opusă se află Grădina Zoologică a Craiovei.

În 2015 Primăria Craiova a realizat un proiect de reabilitare a parcului de 11,3 milioane de euro. lucrările au început în 2016 şi au fost recepţionate în 2017. În par lucrările continuă. Primăria Craiova a semnat în luna mai un contract de 150.000 de euro. pentru reamenjarea intrării dar şi reamplasarea unei statui pe un alt soclu.

„Contractul prevede modernizarea accesului în Parcul «Nicolae Romanescu» şi reamplasarea statuii. Este vorba de statuia cu cei doi cai, care va fi amplasată pe un alt soclu, mult mai adecvat şi mai corelat cu dimensiunile ei. Această necesitate a plecat de la faptul că soclul era deteriorat în totalitate. Firma care a câştigat studiul de fezabilitate a gândit o piaţetă care să fie în concordanţă cu interiorul parcului. Acum este o zonă în care se parchează maşinile într-o parte şi alta, iar după modernizare ea va deveni o zonă pietonală“, a spus primarul Mihail Genoiu.

Parcul din Craiova a fost inclus de curând în lista monumentelor istorice.