FOTO Patronul unui lanţ de shaormerii din Cluj a angajat 5 refugiaţi sirieni. Aceştia lucrează în ture cu românii

Omul de afaceri Eiad Molhem, sirian de origine, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că a încercat, prin acest gest, şi să ofere o şansă unor conaţionali care au fugit din Siria din cauza războiului.

"Ideea a pornit de la faptul că forţa de muncă este destul de slabă în Cluj-Napoca în acest domeniu unde nu se cere prea multă pregătire. Am apelat la firme de recrutare de personal şi am avut angajaţi care stăteau puţin, astfel că ne-am decis să aducem refugiaţi sirieni de la Centrul din Şomcuta Mare. Cu această ocazie ne-am gândit să le şi oferim ajutor unor conaţionali ai noştri, un loc de muncă şi o şansă de integrare în România. Am mers, am discutat cu ei şi am selectat 5 tineri, care au şi venit anul trecut, le-am căutat chirie şi i-am angajat în cadrul lanţului nostru de shaormerii. Sunt harnici, se înţeleg bine cu colegii lor, i-am pus în ture cu români ca să înveţe limba română şi să se adapteze mai uşor şi mai repede. Servesc deja, lucrează şi la casa de marcat, vorbesc româneşte cu clienţii, dar vor face şi cursuri de limbă română, pentru a se perfecţiona”, a spus Molhem.

Potrivit acestuia, în perioada următoare vrea să mai aducă încă 2 sau 3 refugiaţi sirieni.

Unul dintre refugiaţi, Mahmoud Kerdi, are 23 de ani şi este din oraşul Latakia. Acasă era student în ultimul an la Facultatea de Management şi, în paralel, lucra ca şi antrenor personal la o sală de fitness.

"Am fugit anul trecut din cauza războiului şi pentru faptul că urma să fiu recrutat în armată. Mi-am lăsat familia în Siria. Am ajuns în Turcia, iar de acolo, pe mare, în Grecia, unde am rămas blocat. Am fost înscris într-un program al ONU, am optat pentru mai multe ţări europene, printre care şi România, şi am fost repartizat, ca refugiat, în România. Nu ştiam prea multe despre România, dar mă bucur că am ajuns aici. Îmi place ţara, îmi place Clujul, îmi plac oamenii că nu sunt naţionalişti, nu are nimeni treabă cu mine”, a spus tânărul sirian.

Acesta a precizat că la serviciu vorbeşte în limba română cu colegii şi clienţii, preia comenzile, se descurcă.

"Vreau să rămân în România. Dorul de casă, de familie, e mare, dar vorbesc la telefon cu ei”, a mai spus Mahmoud Kerdi.

Un alt refugiat, Naef Alqari, este de loc din Damasc şi are 25 de ani, el urmând, anterior, cursurile Facultăţii de Istorie, iar în paralel lucra într-un magazin de haine.

"Am fost în acelaşi grup de refugiaţi cu Mahmoud, am ajuns împreună la Cluj. Şi eu mă gândesc să rămân aici, pentru că îmi place. Ne-am făcut prieteni, mai ieşim cu colegii la localuri unde se fumează narghilea, învăţăm româneşte de la ei”, a subliniat Alqari.

Ambii refugiaţi sirieni se gândesc să aplice pentru obţinerea cetăţeniei române în momentul în care vor avea acest drept.

Maria, una dintre colegele de serviciu ale lui Mahmoud şi Naef, a declarat că se înţelege foarte bine cu cei doi, considerându-i "colegi de treabă”.

"Sunt harnici, mă înţeleg cu ei doar în limba română, se descurcă la tejghea, servesc, râdem, glumim, eu îi învăţ româneşte, ei mă învaţă arabă”, a spus şi Maria.

Eiad Molhem este un cunoscut om de afaceri din Cluj-Napoca, acesta venind din Siria în 1995 şi a dezvoltat afaceri în domeniul depozitelor en gros, alimentaţiei publice şi imobiliare.

Citeşte şi: Cinci persoane rănite, după ce două maşini s-au răsturnat în judeţul Sibiu

Citeşte şi: Gabriela Firea: Deszăpezirea s-a făcut de mântuială, trebuie să dovedim că ştim cum se deszăpezeşte

Citeşte şi: Camelia Bogdan, unul dintre cei doi judecători care au decis condamnarea lui Dan Voiculescu, exclusă din magistratură

Citeşte şi: Şerban Nicolae, preşedintele Comisiei Juridice: Am putea avea două referendumuri în aceeaşi zi, dacă Iohannis aşteaptă

Citeşte şi: FOTO, VIDEO Înmatriculările de autoturisme au crescut cu 150% în Prahova, după eliminarea timbrului de mediu

Citeşte şi: Procurorul General renunţă la procesul pe OUG 13 privind modificarea Codurilor Penale

Citeşte şi: Parchetul General se plânge într-o scrisoare către CSM şi CNA de presiuni din media