FOTO. Plante vechi de 23 milioane de ani care au format huila, scoase din subteranele Văii Jiului

1000 de eşantioane de fosile au fost scoase până acum din subteranele Văii Jiului, dar şi din haldele de steril ale minelor de huilă, iar doctorandul Roxana Pirnea, paleontolog susţine că vrea să ajungă cu colecţia care va sta şi la baza creării unui muzeu la 3000 de exemplare.

„Am extras 1000 de eşantioane de fosile de plante, şi vreau ca la final să ajungem la 3000 de eşantioane. Sunt foarte multe specii”, a spus, marţi, pentru MEDIAFAX, Roxana Pirnea, paleontolog.

Profesorul universitar de la Bucureşti susţine că aceste plante fosile reprezintă simbolul întregii Văi a Jiului.

”Lucrez în Valea Jiului de câţiva ani, în subteranul minelor din Vale şi pe haldele de steril ale acestora. Diversitatea speciilor pe care am găsit-o este foarte ridicată şi de asemenea gradul lor de conservare este excepţional. De aceea am alcătuit la Universitatea Petroşani o colecţie de fosile de plante care constituie şi obiectul colaborării Universităţii Bucureşti cu Universitatea Petroşani”, a declarat pentru MEDIAFAX, Mihai Popa, conferenţiar la Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii Bucureşti.

Specialiştii consideră plantele fosile din Valea Jiului, unele cu varste de depăşesc 23 de milioane de ani, un simbol al zonei.

”Sunt plantele care au stat la baza formării stratelor de cărbuni, cărbuni care au reprezentat baza economiei Văii Jiului pentru peste 200 de ani. Au vârste între 23 şi 34 de milioane de ani, sunt plante relativ tinere din punct de vedere geologic, şi sunt atât plante cu spori – cum sunt ferigile- cât şi gimnosperme şi angiosperme. Aceste plante au o valoare ştiinţifică ridicată. Noi le studiem din punct de vedere ştiinţific, le determinăm, înţelegem mediul în care s-au dezvoltat, dar au şi o mare valoare educaţională pentru că ele arată în realitate baza economică a întregii Văi a Jiului”, a completat profesorul Mihai Popa.

Plantele care au trăit în perioada cuprinsă între acum 23 şi acum 34 de milioane de ani sunt cele care au condus la apariţia cărbunelui în bazinul Văii Jiului. Geologii susţin că atunci când este arsă huila, în fapt se eliberează energia solară stocată în scoarţa terestră.

”Atunci când ardem un kilogram de huilă pentru a produce curent electric, noi în realitate eliberăm o energie solară stocată în scoarţa terestră între 23 şi 34 de milioane de ani. Acest lucru nu s-ar fi putut face fără plantele care au trăit în trecutul geologic şi care au generat în acest fel cărbunii din Valea Jiului”, explică profesorul universitar.

Cum numărul fosilelor identificate este mare, cercetătorii susţin că este important ca acestea să facă obiectul unei expoziţii.

”Credem că importanţa educaţională şi ştiinţifică a colecţiei pe care am ralizat-o în aceşti ani merită o expoziţie permanentă atât în cadrul Universităţii din Petroşani, şi de ce nu, în colaborare cu municipalitatea. Aceste plante sunt chiar simbolul oraşului, stau la baza dezvoltării Văii Jiului”, a mai precizat Mihai Popa, profesor în cadrul Universităţii Bucureşti.

Reprezentanţii Universităţii Petroşani susţin şi ei că descoperirile au o mare valoare ştiinţifică.

”Avem în derulare un parteneriat pe care vrem să-l continuăm. Pe baza cercetărilor pe care ei le derulează de câţiva ani în Valea Jiului, vrem ca împreună să creăm o imagine a acestei zone bazată pe nişte fosile care se regăsesc în straturile geologice. Vrem ca aşa să păstrăm în istorie istorie fosilele, mineritul şi Universitatea din Petroşani. Sperăm ca prin acest parteneriat să schimbăm imaginea Universităţii noastre şi aşa cum de Haţeg se vorbeşte mereu de geoparc, de Petroşani să se vorbească de un muzeu al fosilelor care au generat cărbunele”, a declarat Eduard Edelhauser, prorectorul Universităţii Petroşani.

Citeşte şi: Sorin Ovidiu Vîntu, 10 ani închisoare în dosarul privind delapidarea patrimoniului Asociaţiei Salariaţilor Petrom

Prima expoziţie a plantelor descoperite în adâncurile scoarţei terestre ar putea avea loc anul viitor.

”Sunt eşantioane prelevate care însă trebuie prelucrate. Cele mai reprezentative vor fi alese şi vom crea un mic muzeu poate pe holurile Universităţii, poate într-o sală mai mică”, a mai spus prorectorul Universităţii din Petroşani care recunoaşte că eşantioanele din laboratoarele de geologie ale Universităţii nu prea au legătură cu Valea Jiului.

Cum mineritul din Valea Jiului este în prag de închidere, cercetătorii trebuie să se grăbească pentru a putea extrage fosilele din abatajele unităţilor miniere sau de pe galeriile direcţionale şi cele transversale ale minelor de cărbuni din Valea Jiului. De la mina Petrila, unitate la care activitatea extractivă s-a încheiat în toamna anului trecut, paleontologul Roxana Pirnea a scos, printre altele, o frunză de ulm în vârstă de 28 milioane de ani. Deşi fosile de plante de acum 34 milioane de ani au fost descoperite pe tot arealul Văii Jiului, cel mai bun loc s-a dovedit perimetrul minier al exploatării de la Paroşeni.