Fotograful Revoluţiei din Cluj: Decizia de clasare a dosarului, revoltătoare. S-au petrecut crime

Răzvan Rotta a surprins momentele zilei de 21 decembrie 1989 din Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, unde s-a aflat împreună cu soţia sa, el făcând fotografii cu actorul Călin Nemeş care se îndrepta cu pieptul gol spre soldaţii înarmaţi, cu primii morţi seceraţi de gloanţe, răsfiraţi pe asfalt, în total, 24 de poze.

El a declarat că nu este ”normal” să fie oprite cercetările din dosarul Revoluţiei, pentru că atunci au avut loc crime care ”nu sunt prescriptibile”.

“Nu este normal să se oprească aceste cercetări, pentru că s-au petrecut nişte crime care, din câte ştiu, nu sunt prescriptibile. La 70 de ani de la Doilea Război Mondial se mai condamnă criminali de război. Oricum, crime au fost şi mi-aş fi dorit să se afle adevărul, chiar dacă nu ar fi fost pedepsiţi vinovaţii, dar măcar să ştim cum a fost. Pentru urmaşii victimelor din Revoluţie cred că este revoltătoare o astfel de decizie”, a declarat Rotta, vineri, corespondentului MEDIAFAX.

Mircea Machek este unul dintre revoluţionarii care au fost răniţi în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, în 21 decembrie 1989. Acesta avea atunci 22 de ani şi era angajat la o întreprindere mecanică. Aflat în Piaţa Libertăţii, cum se numea atunci, Machek a fost împuşcat în şoldul drept şi s-a dus singur, pe jos, la Clinica de Chirurgie, unde fost cusut şi pansat.

Revoluţionarul recunoaşte că nici după 25 de ani nu ştie cine a tras şi spune că “poate Armata, poate alţii”.

Mircea Machek a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX că a aflat de decizia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a rămas “şocat”.

“Cineva cred că acum se simte bine că scapă. Astfel de crime nu ar trebui să se prescrie, dar cred că asta a fost intenţia de la bun început, să se tragă de timp până se vor prescrie. Ştiau că asta va fi decizia în cele din urmă şi scapă vinovaţii. Ar mai trebui multe de spus despre Revoluţie, să iasă tot adevărul la suprafaţă, nu pe bucăţi”, a spus Machek.

Un alt revoluţionar, Csudom Ştefan, spune că atunci era angajat la întreprinderea de electricitate, iar în cursul după-amiezii de 21 decembrie s-a aflat în piaţa din centrul municipiului Cluj-Napoca, la zece metri de cordonul de militari şi a văzut cum s-a tras în manifestanţi, ”fără nicio somaţie”.

Csudom a fost împuşcat în laba piciorului drept şi a fost dus la Clinica de Chirurgie, unde rana i-a fost curăţată, fiind apoi operat de trei ori.

Csudom Ştefan consideră că trebuie să se afle adevărul până la capăt, dar are impresia că “se vrea să se ascundă ceva în urma deciziei Parchetului ICCJ”.

“Cineva are interes şi influenţă să se ascundă numite chestiuni. Este vorba de persoane care ar intra, astfel, în vizorul justiţiei. S-a tras de timp ca să treacă 25 de ani şi să spună că s-au prescris crimele. Nu este o soluţie corectă”, a spus Csudom.

În afara Pieţei Libertăţii, în Cluj-Napoca s-a tras şi la Fabrica de Bere, în zona fostului Hotel Astoria şi în Piaţa Mărăşti. În 21 decembrie 1989, în oraş au murit 26 de persoane, iar alte câteva zeci au fost rănite.

Procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au clasat dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, în care au fost făcute cercetări privind 709 morţi, 2.198 de răniţi, dintre care 1.855 împuşcaţi, şi 924 de reţinuţi, PICCJ precizând că pentru unele fapte există condamnări în alte cauze.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a anunţat vineri, într-un comunicat de presă, că procurorii de la Secţia Parchetelor Militare au finalizat cercetările în dosarul 11/P/2014 privind fapte comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul, rănirea şi lipsirea de libertate a unor persoane, precum şi distrugerea unor bunuri.

În raport de rezultatul cercetărilor efectuate cu privire la fiecare victimă în parte şi de impedimentele procedurale referitoare la punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale în cauză, prin Ordonanţa din 14 octombrie 2015 s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul infracţiunilor de propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase, infracţiuni de război contra proprietăţii şi altor drepturi, respectiv infracţiuni contra umanităţii, reţinându-se că faptele cercetate nu sunt prevăzute de legea penală, "nefiind caracterizate de tipicitate în raport cu normele legale incriminatoare".

De asemenea, s-a dispus clasarea cauzei pentru infracţiunile de omor, tentativă de omor şi instigare la infracţiunea de omor, reţinându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale sau existenţa autorităţii de lucru judecat, dar şi faptul că decesul nu s-a datorat unei fapte prevăzute de legea penală sau că fapta nu există.